Primavara..si altele

Miroase a primavara, a verde, a roua pura care se prelinge de pe frunzele adormite..

E ciudata antagonia dintre astenia noastra si avalansa de viata din paduri, explozia de energie care inunda flora si fauna.

E un moment ideal din an pentru cateva zile in casuta noastra de lemn din mijlocul padurii, cu ceai verde aromat in maini, cu plamanii plini de aer pur, fericiti ca suntem martori la procesul renasterii, de fiecare daca la fel de spectaculos, grandios si perfect.

Mi-e dor de plimbarile prin parc dimineata devreme, cand puteam asculta in liniste trilurile pasarilor, cand puteam mirosi natura, cand intarzierile nu insemnau penalizari iar viata se rezuma la momente mici incarcate de semnificatie; mi-e dor de mine relaxata, vesela, cu privirea limpede.

Imi placeau plimbarile prin ploaie, mersul pe jos, alergatul dupa autobuz...iar astazi imi dau seama ca nu mai este timp decat pentru urcat rapid in masina si ajuns la timp intre cei patru pereti ai biroului. Plimabrile prin parc sunt scurte spre inexistente pentru ca in putinul timp liber ramas sunt zeci de lucruri care trebuie facute.

In ultimii ani ne-am automatizat excesiv si cu toate astea 24h nu ne mai sunt suficiente, sa ne ramana un ragaz pentru o mica introspectie, o aliniere cu normalul (ce o fi insemnand normal pentru fiecare).
E infricosator cum trec anii si imi dau seama ca daca ma intreaba cineva ce a fost anul 2008, singurul eveniment care imi vine in minte e nunta noastra; 365 de zile din care imi amintesc una..si nu cu lux de amanunte ci lapidar. Parca ieri a fost Revelionul si acum caut oferte pentru sezonul de vara.
4 luni din anul 2009 - cca.85% din timp petrecut la birou, intalniri cu prietenii- le pot numara pe degete, relaxare- cate 2 sedinte de masaj pe saptamana cand reusesc sa-mi fac timp, gradinarit (doar m-am mutat la casa)- deloc, escaspade romantice- una(ziua mea, jacuzzi, vin rosu, spuma), sport-deloc si as mai putea umple cateva randuri cu "deloc".
Nu vreau sa imi imaginez viata mea pe la 30 de ani, cand va exista si un mic mostenitor de imperiu sa ne populeze viata..probabil voi adauga.."activitate pe blog - deloc"..

Dirty Update

E una din acele zile cand te simti legat de maini si de picioare, incapabil sa faci vreun gest, cel mai probabil pentru ca esti constient ca singurul raspuns pe care il vei primi este un zambet zeflemitor, pe post de "NU".

Nu mi-a placut niciodata sa decida altii pentru mine, sa-mi fie trunchiat dreptul la replica, indiferent daca e luat in seama sau nu,mai ales ca promovez sclavagismul modernist unde plantatia e un birou high-tech, ca sacrific diminetile cu cafeaua in mana pe o terasa insorita, cu 'jde dosare, ţârâit de telefoane si isterii diverse.

Citeam zilele trecute despre impactul gandirii pozitive asupra evolutiei si chiar a longevitatii. Eu personal nu ma incadrez nici la optimisti, nici la pesimisti..poate un pic la panicati..insa nu am inteles niciodata cum se poate rade cu gura pana la urechi cand tie ti se sfasie sufletul, sau cum poti mangaia pe crestet un om caruia iti vine sa-i sucesti gatul.
Daca eram adepta pozitivismului probabil acest post nu exista iar eu eram relaxata la birou, zambind si savurand un ceai verde pentru detoxifiere.

Criza=Normalitate

De cateva luni bune cuvantul "criza" e nelipsit din dialogurile zilnice,la birou, in tramvai, la emisiunile TV; articolele din ziarele cu specific nu sunt deloc incurajatoare, mai toate fiind insotite la finalul titlului de un gigant semn de exclamare.

Insa ce m-a frapat aseara la o emisiune TV este punctul pe "I" asezat delicat de catre un domn care ne indemna sa identificam partile pozitive ale crizei: in sfarsit vom cumpara apartamente la un pret real, ne vom permite o masina la valoare ei reala, probabil vom fi mai cumpatati si vom sti exact lungimea "plapumei" care ne tine acoperiti.

Citeam astazi intr-un ziar national ca un apartament de 2 camere in Titan a ajuns sa coste 50.000 Euro in conditiile in care acelasi apartament anul trecut costa 100.000 Euro.

In e-mail am cateva oferte pentru masini returnate, cu 4000-5000 Km de oameni care nu-si mai pot permite acel leasing; nu pot sa nu ma intreb cat % din venit au investit in masina, daca nu-si pot contiua procesul de achizitie. Auzisem ca o estimare corecta a masinii pe care un individ si-o poate permite este calcularea venitului sau pe un an..

In Bucuresti si nu numai, cateva masini Bentley care nu circula pentru ca nu au revizia facuta..(costa cateva mii de euro)..etc.

Am sa incerc sa nu fiu surprinsa daca am sa vad un fost posesor de Porsche conducand umil spre biroul din Centru un Matiz..