vineri, august 27

Odiseea sarcinii..saptamana 34

Da, stiu..timpul a trecut ametitor de repede, saptamanile au curs inconstient si imi dau seama cat de putin mai este pana la marea intalnire..E inutil sa incep descrierea sentimentelor care ma incearca sau expunerea plajei de senzatii declansate hormonal in ultima perioada.
Acum scriu sub impactul unei cani de cafea care abureste desktopul in dreapta, dupa o noapte nedormita....
ma prinde 4 dimineata cu ochii larg deschisi, perfect lucida, gandindu-ma la ultimele 8 luni si visand la cele care urmeaza..imi pun intrebari la care imi raspund singura, iau la intors pe toate partile exemplele din jur, bune si rele..imi spun convinsa ca eu sigur am sa fac ce trebuie si am sa stiu TOT..Ei prostii!!..zice parca alta persoana care vietuieste zilnic cu mine..n-am de unde sa stiu tot, am sa dau disperata zeci de telefoane, am sa urlu dupa mama sa ma ajute, am sa-l innebunesc pe Dl. C cu teorii descoperite si intelese doar de mine..

Am un mare noroc cu oamenii din jurul meu care imi zambesc intelegatori si ma asigura ca toate raspunsurile le voi afla cand imi voi tine prima oara copilul in brate. Imaginea asta m-ar putea tine treaza o saptamana.. cred ca prima oara cand iti vezi copilul se incheie un ciclu si incepe altul..totul intr-o fractiune de secunda, la primul contact..