vineri, aprilie 30

Oameni fara viata

Zilnic trec prin viata mea o multime de oameni, cu povestile lor unice, cu zambete fortate sau sincere care intr-un fel sau altul ma marcheaza. Exista totusi o categorie umana care ma obliga la meditatie..vorbesc de acele persoane care imi inspira .. mila..si nu o spun ironic...efectiv acea mila care te face sa simti un fior pe sira spinarii, care te face sa te simti norocos.. imi place sa spun ..oameni fara viata. Viata lor este de obicei dedicata altora, zambetele lor sunt o masca oribila, tragediile lor personale sunt mereu vina altora, in special a vietii nedrepte care le-a furat sansa dupa sansa. 
Fericirea celor din jur ii jeneaza, vor sa para veseli dar nu pot, pentru ca isi amintesc de nenorocul si banalitatea vietii lor. 
Te suna numai daca lor li se intampla ceva bun, se lauda si le stralucesc ochii ca la pradatoare in timp ca povestesc despre maririle de salariu, viata amoroasa sau noua masina.. Categoric una o exclude pe cealalalta.. Daca incepi si tu sa povestesti ca ai primit bonus pe un proiect de anvergura tot universul li se zdruncina si capata o forma de complot dezgustator.. 
Cu sufletul plin de mila de care vorbeam mai sus, imi doresc din inima ca acesti oameni sa dispara din viata mea..de ce? Simplu..viata mea e frumoasa... mi-e bine fara vampiri energetici. 
Binele in general este la indemana tuturor, se gaseste sub toate formele, in ambajaje mai mult sau mai putin atragatoare, viata e ingaduitoare si te lasa sa alegi, greselile pe care le faci zilnic nu sunt vina destinului, a parintilor, a cainelui sau a vecinului..

Despre blog

Blogul acesta e un fel de jurnal cenzurat, deloc intim sau 100% conform cu starea mea sufleteasca sau cu ce gandesc..motivul? Din cand in cand mai este citit. E adevarat ca a fost optiunea mea sa il fac public si de multe ori ma trezesc inghitind zeci de postari, cuvinte, stari, evenimente, etc.
Libertatea de exprimare in mediul online trebuie sa aiba o doza de autocenzura. Oricine posteaza, necunoscut sau blogger de succes, este perfect constient ca ce scrie acolo trece prin filtre mai mult sau mai putin avizate, ajunge in cercul de prieteni care intreaba voalat sau nu ce vroiai sa zici pe 10 februarie cand ai scris despre x...?
In plus, te mai cauta angajatorii pe goagal si nu da bine sa citeasca cum ai asternut delicat dar ferm circa 100 de injurii la adresa sefului, colegilor sau portarului. Mai cauta mama si descopera ca nu ai sanii mariti de la musetel ci de la implanturi facute cu un credit pe 20 de ani..sau ca primul barbat din viata ta e de fapt al saptelea..si exemplele pot continua.
Iti poti permite in schimb sa comentezi o stire, sa "anchetezi" minutios de ce blonda lui Bote nu mai e a lui Bote, poti face o mica si neavizata recenzie la o carte, poti terfeli sistemul medical sau educational din tarisoara noastra minunata..

Aici nu promovez nimic, nu incep nicio revolutie de opinie..pur si simplu scriu despre aspectele vietii cu o doza de scepticism absolut justificata.