vineri, martie 19

Mici bucurii de martie..

Aseara la 18.30 ne plimbam prin Copou, erau 7 grade si mancam pufuleti.
Nu batea vantul, era cald, parcul destul de pustiu, noi doi veseli, indragostiti, planuiam vacanta de vara, prima intr-o formula extinsa a familiei noastre. Atat de bine mi-a prins aerul curat, pufuletii si apropierea obrazului neras incat acasa am adormit ca un bebelus proaspat hranit, spalat si iubit.

In gradina ne pregatim de sosirea unui foisor demult dorit, greu gasit si perfect pentru zilele calduroase care vor urma. Dl. C, zilnic cu ruleta adaposita in buzunar mai masoara o data distantele si face necesarul de materiale cu o precizie foarte atragatoare de inginer dedicat executiei. Din cand in cand ma striga sa ies in balcon sa dau un ok.. eu ma uit la el, nu prea ma gandesc la foisor, ma fascineaza meticulozitatea si dedicarea lui, dorinta ca totul sa iasa perfect..coltul nostru de Rai..

Am sa revin cu poze cand va fi gata...

miercuri, martie 17

Senzatii noi

De cand sunt insarcinata ma trezesc ca ma ia plansul fara niciun motiv, apoi rasul ..E aiurea sa plangi fara motiv, sa treci dintr-o stare in alta, fara vreo explicatie plauzibila..
Aseara dl.C statea langa mine, tacut, imi mai arunca cate o privire destul de confuza..m-a intrebat '..de ce plangi..?'..nu stiu de ce dar atunci mi s-a parut stupida intrebarea..apoi..usor usor..incepeam si eu sa ma intreb de ce plang..nu stiam de ce..stiam ca imi vine sa plang..A stat langa mine pana mi-a trecut...apoi am vorbit despre amenajarea gradinii..
E foarte frumoasa perioada sarcinii, iti descoperi corpul si psihicul dintr-o alta perspectiva, esti coplesita de o gama necunoscuta de emotii si totul se traieste mai intens, mai frumos.
E atat de importanta intelegerea si sustinerea celor apropiati, care practic sunt beneficiarii furiei, lacrimilor, rasetelor..Aseara a fost atat de suficient ca a stat langa mine ... ca nu a spus nimic ... de cele mai multe ori nu e nevoie de nimic mai mult.