Nu-mi dau seama de ce ma mai enervez..sau de ce mai sunt surprinsa; de fiecare data insa, raman perplexa in fata rolurilor de 2 bani jucate de actori ieftini, fara studii dar cu pretentii, care-si expun functia cu litere de tipar pe usa, imbracati la costum, cu nasturi inscriptionati neaparat Versace, Gucci iar daca Doamne fereste nu scrie, vor scapa din greseala bonul sau vor deschide larg haina sa se vada eticheta.
N-au prag la birouri ca se impiedica, habar n-au sa faca o cafea pentru ca e mereu cineva cu zambet larg si picioare lungi care sa le-o ofere pe tava argintata si bineinteles sunt dotati cu amante decolorate care miros a Versace, Gucci...ca sa mearga cu costumul.
Astia sunt varianta fericita..
Nefericitii in blugi si tricou, adidasi din Mall si dati cu gel Taft sunt a doua categorie..au birou din pal ca lemnul masiv costa, de obicei au studii diametral opuse domeniului pe care il manageriaza, la fiecare 2 propozitii mentioneaza "eu in calitate de director"..si conduc masini cu nr. SEF/BOS/DIR..etc. N-au amante "ca e scumpe" dar au la 35 de ani "prietene" pe care le scot la film sambata seara.
Momentan cele doua categorii imi zgarie cu unghiile tabla..