vineri, aprilie 30

Oameni fara viata

Zilnic trec prin viata mea o multime de oameni, cu povestile lor unice, cu zambete fortate sau sincere care intr-un fel sau altul ma marcheaza. Exista totusi o categorie umana care ma obliga la meditatie..vorbesc de acele persoane care imi inspira .. mila..si nu o spun ironic...efectiv acea mila care te face sa simti un fior pe sira spinarii, care te face sa te simti norocos.. imi place sa spun ..oameni fara viata. Viata lor este de obicei dedicata altora, zambetele lor sunt o masca oribila, tragediile lor personale sunt mereu vina altora, in special a vietii nedrepte care le-a furat sansa dupa sansa. 
Fericirea celor din jur ii jeneaza, vor sa para veseli dar nu pot, pentru ca isi amintesc de nenorocul si banalitatea vietii lor. 
Te suna numai daca lor li se intampla ceva bun, se lauda si le stralucesc ochii ca la pradatoare in timp ca povestesc despre maririle de salariu, viata amoroasa sau noua masina.. Categoric una o exclude pe cealalalta.. Daca incepi si tu sa povestesti ca ai primit bonus pe un proiect de anvergura tot universul li se zdruncina si capata o forma de complot dezgustator.. 
Cu sufletul plin de mila de care vorbeam mai sus, imi doresc din inima ca acesti oameni sa dispara din viata mea..de ce? Simplu..viata mea e frumoasa... mi-e bine fara vampiri energetici. 
Binele in general este la indemana tuturor, se gaseste sub toate formele, in ambajaje mai mult sau mai putin atragatoare, viata e ingaduitoare si te lasa sa alegi, greselile pe care le faci zilnic nu sunt vina destinului, a parintilor, a cainelui sau a vecinului..