"Buna ziua, ma numesc Andreea, am 27 de ani si ..nu stiu sa gatesc"..
..liniste..
" Bine ai venit Andreea.." se aud cateva voci slabe intr-un decor destul de deprimant..
Poate parea ciudat insa de multe ori imi imaginez ca dialogul de mai sus chiar are loc intr-o institutie specializata, cu scaune asezate in cerc, totul prezidat de o doamna masiva, neaparat cu ochelari care cand te priveste cu mila, cand cu dispret..asta in timp de se preface interesata de 'drama' personala care iti marcheaza existenta..
Nu ma intelegeti gresit, nu ma simt deloc vinovata ca nu stiu sa fac decat paste si omleta insa nu pot sa neg ..ca ma deranjeaza..Dl. C e relativ impacat cu ideea sau saracul se preface atat de bine incat il cred..
De unde aceste ganduri? Haideti sa va explic..Imaginati-va urmatorul scenariul ( care pentru mine intrece si cel mai bun film de groaza)..Copilul meu..care acum e in burta conectat la un cordon ce ii furnizeaza hrana necesara dezvoltarii sale..prin octombrie va iesi la lumina si intr-un an, doi..se va uita la mine cu ochi mari si-mi va rosti acea propozitie cutremuratoare, cu efect de halou, distrugatoare de mituri.."mi-e foame..!"..
Bine, bine, cel mai comod e sa spun.."mergi 50 de m mai jos ca bunica gateste impecabil..si sigur are ceva pentru unicul ei nepot.."
Acum urmeaza scuzele, total sustinute de Dl. C: programul meu de lucru este destul de incarcat si seara cand ajung acasa nu ma simt in stare sa gatesc si nici nu vreau..n-am comis nici o infractiune sa fiu condamnata la gatit dupa serviciu; in weekend de obicei gateste mama sau mergem la restaurant, ce naiba..orice saptamana incheiata trebuie cumva sarbatorita..; ..o sa vina si vremea gatitului..de ce sa ne grabim degeaba?;
Concluzia este una ..cumva de compromis..cat voi fi in concediul de crestere a urmasului ma voi pune la punct cu acest capitol din viata mea, insa mi-am promis ca niciodata nu voi sta zi lumina in bucatarie sa gatesc si nu voi gati singura..pentru ca unde mananca doi trebuie sa munceasca doi (!!).
Colegii de grup ma aplauda iar doamna masiva cu ochelari ma priveste aprobator insa oarecum neincrezatoare..
Ma simt mult mai bine .. desi mi s-a spus ca trebuie sa vin si la celelalte sedinte..