Andreea

Un gand...

2011-10-31T06:29:00.000-07:00

Astazi e ultima zi de octombrie, o zi mohorata, friguroasa care ma duce cu gandul la o camera calduroasa, un pat mare, un pahar de vin rosu si un somn adanc intre perne parfumate...

Despre Huidu..

2011-10-25T02:15:00.000-07:00

Simt nevoia sa scriu despre Huidu..Nu sunt o consumatoare fidela de Cronica insa cand prindeam ocazia savuram cu placere emisiunea. Nu vreau sa comentez reactiile presei la cumplitul accident provocat de Serban Huidu la fel cum mi-e greu sa imi maginez drama familiilor care si-au pierdut oamenii dragi, insa ce ma frapeaza este lipsa oricarei urme de umanitate, de decenta, de solidaritate nu doar fata de omul Huidu ci si fata de cei 3 morti care si-au pierdut statutul de oameni si au devenit victimele vedetei TV. Se fac teste, se arunca ipoteze, acuze, se injura (ce am citit pe blogul lui Huidu mi-a dat fiori), ce emit sentinte, s.a.m.d.
Ieri Huidu a anuntat ca se retrage din prim-planul Cronicii din respect pentru cele 3 victime si familiile acestora.. Retragerea lui din viata publica nu aduce, dupa umila mea parere, nicio urma de consolare familiilor indoliate ci doar multa multa satisfactie celor care l-au improscat cu noroi in ultimele zile...
Sunt convinsa ca emisunea nu va avea acelasi parfum din simplul motiv ca cei doi (Huidu&Gainusa) functioneaza perfect in 'cuplu' si asa se va pierde un concept unic de emisiune..
Din nefericire de cei 3 morti nu va mai pomeni nimeni in cateva saptamani..pentru ca tot din nefericire ei nu au contat niciodata..
Asa s-a consumat, pe scurt si bineinteles in conceptia mea, o drama umana, o lovitura de destin dura... care i-a marcat pe vecie pe cei implicati. Noi, telespectatorii am urmarit un show ieftin lipsit de orice fel de profesionalism sau bun simt..

La multi ani pui scump!

2011-10-02T00:11:00.000-07:00

Pe 2 octombrie 2010 la 8:43 se nastea Matei, astazi face 1 anisor:).
Este o zi emotionanta pentru noi, a fost un an foarte plin..de iubire, de zambete, de lacrimi, de lectii de viata, de schimbare a prioritatilor dar mai ales de maturizare.
Iti multumim Matei pentru ca ne luminezi viata, pentru rasul senin de fiecare dimineata, pentru imbratisarile calde si nevinovate pe care uneori nu le meritam...Mami si tati iti promit sa-ti fie alaturi mereu, sa te aline, sa te iubeasca neconditionat si sa iti ofere toata linistea si siguranta de care ai nevoie.

2 days to go..

2011-08-19T03:33:00.000-07:00

N-am mai activat de ceva vreme..motive ar fi cu zecile, de la lipsa constanta de timp pana la starile de lene maladiva care ma cuprind uneori fara urma de regret..Duminica plecam in concediu, in Praga cu mici escapade in Viena si Berlin..E prima iesire din tara de cand am nascut si evident o asteptam cu sufletul la gura..vom merge fara Matei, ceea ce imi provoaca o usoare stare de melancolie insa cred cu putere si in nevoia parintilor de a se regasi, de a se dedica doar unul altuia. Vom cutreiera strazi, vom asculta zgomotul noptii imbratisati si probabil ne vor lacrima ochii de dorul puiului nostru..:)

Matei spune 'mama'..o spune razand timid constient de cata bucurie imi provoaca. E la varsta cand constientizeaza frica, cand crede ca despartirile de noi sunt definitive asa ca ne ocupam mereu sa simta ca suntem alaturi de el si ca niciodata nu va fi singur. Cand suntem amandoi langa el este incredibil de fericit. Cand se simte 'amentintat' intinde mainile spre tati, stie ca acolo strans in brate nimeni si nimic nu-i poate face rau.
Fiecare zi este incredibila, schimbarile sunt majore atat la nivelul comportamentului sau cat si senzorial, afectiv.. E greu de crezut ca au trecut 10 luni jumatate, ca am trecut atat de repede de la starea de panica si neputinta la experienta si siguranta in absolut tot ce facem relationat cu el. E fantastic cum privirea lui debusolata transmite acum sentimente..

Astazi...doar pentru tine!

2011-07-05T07:49:00.000-07:00

An dupa an fericirea capata noi valente, noi trairi, se intensifica cu fiecare experienta traita, se graveaza mai adanc pe tabloul inimii, toate pentru a-i asigura nemurirea...
Astazi sunt 3 ani de cand am spus DA, de cand ne-am promis unul altuia ca vom fi jumatati nu perfecte ci perfectibile, ca ne vom face fiecare zi o mica sarbatoare...
Da iubitule, stiu ca a fost si greu, uneori inca mai este, insa ceea ce conteaza sunt sufletele noastre care inca fierb de iubire, sunt diminetile cand furam 10 minute pentru o imbratisare si mai ales cei doi ochi albastri, mari si nevinovati care de 9 luni de zile ne-au transformat viata intr-o experienta de o maturitate incredibila si ne-au invatat pe amandoi noi semnificatii ale notiunii de dragoste..
La multi ani iubire!

Viata in parc

2011-05-24T10:05:00.000-07:00

Stau singura in parc, pe o banca si ma surprinde analizand oamenii care imbogatesc peisajul.. Sunt cateva cupluri de tineri care se saruta patimas, se privesc cu dragoste si probabil isi promit lucruri de care probabil vor uita; in dreapta mea, o tanara bruneta, mignona isi roaga amica sa ii faca o fotografie... este fericita, zambeste.. acea poza cu siguranta va ajunge la baiatul din vis:).
Sunt si oameni singuri, batrani care sufland greu isi amintesc de vitalitatea apusa uitandu-se la tinerii pe biciclete care zdruncina murmurul copacilor..
E coplesitor cand ma gandesc ca fiecare om care trece pe langa mine are o poveste a lui, are vise si suferinte care il fac unic..
In copilarie parcul era lumea mea de poveste unde imi traiam cu fascinatie nebuniile; in adolescenta a devenit complicele care mă ajuta sa ascund o tigara interzisa..
Acum e locul linistit unde imi aduc copilul pentru o gura de oxigen si un iz de proaspat..

Romanii ..cu talent

2011-04-26T05:56:00.000-07:00

Talentul in Romania are ca unitate de masura melodrama... o dovedeste din plin rezultatul concursului Romanii au talent de aseara 25 aprilie 2011, cand o serie de voci remarcabile, talente adevarate au fost surclasate de o poveste de viata trista, a unui baiat ramas orfan care transpune in versuri revolte si promisiuni.
Personal, Valentin Dinu mi s-a parut un showman autentic, un om nascut sa fie pe scena dar pe care viata l-a deviat spre o spalatorie auto. Viata sa desigur se va schimba chiar daca nu a plecat acasa cu cei 120.000 Euro. Cred ca acesta este marele merit al concursului. Aceste talente au iesit din anonimat, cine trebuia sa vada cu siguranta a vazut si multi din acesti concurenti vor mai aparea pe micile ecrane.
La fel de frapant a fost rezultatul uneia dintre semifinale cand dintr-o ploaie de talente castigator a fost un pui de stelist care bate mingea 'remarcabil'.
Basescu a gresit numindu-ne manelisti..suntem de fapt o natie de fotbalisti patetici, inculti; ne curg bale si lacrimi in acelasi timp, traim vaitandu-ne cat e ziua de lunga si ne alimentam mizeria cu vietile nenorocite ale altora.
Vor mai fi sezoane noi din Romanii au talent insa cu siguranta alegerile populatiei vor fi din nou socante si absurde.

Parinti si copii...

2011-04-20T07:22:00.000-07:00

Am sa ating astazi un subiect delicat insa foarte important pentru dezvoltarea oricarui individ: dependenta parintilor de copii. Ma refer aici la parintele care da nastere unui copil pentru a-si da siesi o noua sansa; copilul din pacate nu va trai viata sa ci va ajuta la reconstructia unei vieti ratate sau incomplete. De cele mai multe iti dai seama mult prea tarziu ca ai fost folosit si ca nu existi ca individ. Ca sa fiu perfect inteleasa, nu insinuez ca un parinte ar face acest lucru constient sau cu rautate ori premeditare.
Copilul trebuie lasat sa isi traiasca viata, sa inteleaga ce inseamna impasurile vietii, sa i se permita sa-si mute cuibul, sa-si incerce norocul, sa piarda si sa castige. Parintele trebuie sa fie un prieten, un sfatuitor si la nevoie un umar care indruma, nu critica..
Ma uit la Matei, este inca foarte mic insa ma gandesc...poate viitorul lui nu este aici in tara..si m-as bucura sa nu fie asa..pentru binele lui..Simt un gol cand ma gandesc, dar niciodata nu l-as forta sa se rateze doar ca sa-l am aproape...E copilul meu..nu accesoriul meu..

2011..aprilie.....

2011-04-16T07:01:00.000-07:00

Mai am timp si de televizor..din pacate..Printre misterele diversificarii, printre biberoane si scutece am timp de stirile de seara... vreau sa fiu informata, sa aflu ce nenorociri ne mai asteapta, cat suntem de iradiati si alte asemenea..Insa observ cu stupoare ca primele stiri care intra sunt cele despre divorturile mult mediatizate si eternul 'caz' al Madalinei Manole.
In primul rand nu inteleg ce poate fi atat de senzational la un divort si mai ales pe cine intereseaza istoria rufelor murdare spalate in cele doua familii....aparent sunt foarte multi romani care se hranesc cu asta. Nu conteaza ca ni s-a iradiat solul, ca e gaura in stratul de ozon..astea trec..important este sa aflam ce mai face Iri, ce geanta a mai avut Moni la tribunal si cat de des se masturbeaza Tudy.. Iar despre Madalina Manole...am mai scris despre asta chiar anul trecut cand a murit..mi se pare urat si trist sa vad ce se intampla..atat:).
Lucrurile cu adevarat importante nu mai au valoare, televiziunile nu mai informeaza..ci doar alimenteaza balele publicului incult si avid de senzational. Traim intr-un haos fara precedent, traim intr-o socientate a curvelor, a ilegalitatilor comise fara perdea, a parvenitilor.. si sincera sa fiu nu cred ca se va schimba ceva. Nu atat timp cat stam si acceptam sa fim anulati ca indivizi..

'Mami..ma doare'

2011-03-18T11:05:00.000-07:00

Suntem aproape de 6 luni, ceea ce inseamna ca ne apar dintisorii. E un lucru cat se poate de firesc, il auzi la toti parintii, dar este cu totul alta poveste cand rolul principal este jucat de copilul tau. Am sa povestesc acum experienta mea..de fapt am sa ma descarc...
E mic, firav si cu ochii inlacrimati parca 'imi spune' ..'mami..ma doare..'..asta in timp ce imi refuza orice fel de mancare, sub orice forma i-as oferi-o...eu..oscilez undeva intre disperare, mila, furie, dragoste nebuna... si mai ales neputinta. Urasc ..de fapt ma urasc pentru momentele cand il invinovatesc pe el..cand parca special scuipa biberonul ca sa ma vada cum imi pierd mintile...sau refuza lingurita de mancare fara niciun drept de apel...
Trec zilnic prin sute de stari si senzatii..unele mai bizare ca altele...am micile momente cand simt ca nu mai fac fata, apoi ma repun in functiune si o iau de la capat..
Invat practic cea mai grea si cea mai frumoasa meserie din lume...sa fiu mama... si stau zilnic langa puiul meu in drumul prin incredibila odisee la care participa, il tin de mana cand il doare, ii sterg lacrima de pe obraz, il strang tare in brate si ii promit increzatoare ca ..va trece. Iar rasplata...un zambet larg, o gangureala de omulet in toata firea si o palma mica asezata delicat pe obrazul meu..

Primavara, Primavara...

2011-03-18T04:41:00.000-07:00

Am crezut in vorbele primaverii dar m-a mintit... M-a amagit duios cateva zile cu raze de soare si vant cald, m-a facut intr-un mod nedemn sa-mi ascund hainele groase si acum ma confrunt cu dificila dezamagire..
O tot rog sa vina inapoi, sa-mi redea zambetul si buna dispozitie dar ma ignora grosolan...
.......am sa mai incerc..

Iubind femeile...

2011-03-08T05:18:00.000-08:00

Astazi este 8 Martie iar pentru mine aceasta zi este aparte..acum 28 de ani, undeva pe la ora 10 am ma nasteam intr-o familie frumoasa care ma astepta de ani de zile.. Mama spune ca a fost cel mai minunat cadou de ziua femeii pe care viata i l-a putut oferi..
Anul acesta..la randul meu imi serbez ziua si in superba calitate de..mama.
8 martie 2011 a inceput splendid..la cateva ore dupa miezul noptii cand am auzit primul 'la multi ani' de la sotul meu, ce-i drept cam adormit..dar atent ca intotdeauna.. iar in jurul orei 8 cand am intrat in camera lui Matei am primit cel mai minunat cadou si anume un zambet larg de bebelus fericit si langa el asezata cu talc o cutie de bijuterii..era cadoul lui Matei pentru mama lui..E un gest imposibil de egalat, e un gest pe care il putea pregati un singur om, acela pe care il iubesc cu toata fiinta si care are personal grija sa fiu zilnic fericita..si asta de 5 ani incoace..si sper ca pentru totdeauna..

Noutati despre noi..

2011-01-25T03:15:00.000-08:00

Nu am mai intrat de ceva vreme desi zilnic mi se plimba idei prin minte, posibile postari... zilele acestea timpul nu-mi mai apartine..tot ce fac este sa invat zilnic sa fiu..mama. E ciudat spre ironic cum iau lectii de la un bebelus de 4 luni..eu avand 28 de ani:). Ma invata sa iubesc in zeci de feluri, toate diferite, toate profunde, toate noi ..ma invata sa ignor oboseala, gandurile triste..ma invata noi abordari alte notiunii de rabdare..practic zi de zi ma transforma intr-o fiinta completa, fericita, dedicata si responsabila. Toate aceste atribute, desi cunoscute tuturor nici macar nu exista pana nu devii parinte, pana nu vezi doi ochisori privindu-te zambind..pana nu simti cum acea fiinta depinde de tine intr-o proportie covarsitoare.

Inainte diminetile insemnau leneveala, cafea tarzie si un desfasurator lenes al zilei..acum la ora 8 asteptam cu nerbadare ganguritul specific trezirii .. cand amandoi somnorosi mergem spre camera lui Matei ca sa incepem ziua cu cel mai minunat, larg si nevinovat zambet din lume.

Va spun sincer ca nu exista nimic mai frumos...

Povestea nasterii..in detaliu

2010-11-27T06:49:00.000-08:00

2 octombrie 2010, ora 5 AM..suna ceasul, era timpul să ne trezim..într-o oră trebuia să fim la spital. La ora 8 urma sa înceapa operaţia. Nu aveam emoţii mari, de fapt încă nici nu conştientizam exact ce urma să mi se întâmple. Ştiam că ajunsesem ziua când vom face cunoştinţă cu băiatul nostru. La spital au mers şi părinţii mei, nu puteau lipsi de la marea întâlnire.

Odată ajunşi am fost conduşi cu toţii in rezervă, eu m-am schimbat în cămaşa de noapte si am aşteptat asistenta să îmi explice procedurile anterioare operaţiei, respectiv clisma şi monitorizarea bătăilor inimii bebeluşului. Dan şi părinţii mei au ieşit din rezervă pe durata efectuării procedurilor; trebuie să menţionez că îmi era teribil de frică de clismă însă procedura s-a dovedit a fi doar un pic stânjenitoare şi nici pe departe dureroasă. Ulterior s-au întors şi ai mei în rezervă, am mai stat de vorbă..parcă despre orice altceva în afară de ce urma să se întâmple..Eu eram în continuare calmă..

Am ramas apoi doar cu Dan timp de câteva minute, ne-am luat în braţe şi a venit asistenta cu scaunul cu rotile să mă ducă la ATI unde urmau a fi efectuate restul de proceduri înaintea operaţiei. Când am ieşit în scaunul cu rotile din rezervă m-am întors spre Dan şi am vazut că avea ochii în lacrimi..cu greu m-am abţinut să nu plâng..

La ATI mă aştepta anestezistul şi asistentele. Mi-au montat perfuziile cu ser fiziologic şi îmi monitorizau bătăile inimii şi tensiunea arterială. Parca timpul nu mai trecea..în perioada de aşteptare mi-a fost explicată intervenţia chirurgicală, mi s-a explicat ce e posibil să simt, care sunt paşii pre şi postoperator.

La 8.30 a început operaţia. Am optat pentru rahianestezie pentru că eram familiarizată cu tipul acesta de anestezie şi pentru că am vrut să îmi văd puiul din prima clipă.

La 8.43 s-a născut Matei, 3250 grame, 48 de cm si scor Apgar 10.

După ce l-au şters mi l-au arătat..era perfect, fără nicio pată pe faţă, frumos şi urla cât îl ţineau plămânii. Mi-au dat lacrimile, l-am sărutat pe frunte şi i-am mulţumit lui Dumnezeu pentru o aşa minune. Neonatologii l-au luat în primire iar eu îl tot căutam cu privirea, să-l mai văd, să mă asigur cu ochii mei că e bine.. Apoi i-am rugat să i-l arate lui Dan..aş fi vrut tare mult să fiu de faţă când se vor întâlni cei mai importanţi bărbaţi din viaţa meaJ.

Operaţia a durat cca 50 de minute după care am stat la terapie intensivă cam 4 ore. Am reuşit să fac rost de un telefon să-l sun pe Dan să ştie toată lumea că sunt ok. 24 de ore după operaţie a fost foarte greu, durerile au fost destul de mari, spatele mă durea teribil din cauza poziţiei (nu puteam să stau pe părţi, am stat doar cu faţa în sus); ultimul calmant l-am cerut pe 3 octombrie la ora 3 dimineaţa. La 9 AM m-am ridicat din pat şi de atunci practic lucrurile s-au îmbunătăţit. Primele două zile Dan a stat internat cu mine în spital şi a fost excelent pentru că mi-a mai luat gândul de la durere şi m-a alinat foarte mult ştiind că e acolo lângă mine.

În spital am stat 3 nopţi, a patra zi m-am externat. Mă simţeam excelent din punct de vedere fizic, recuperarea mergea foarte bine. Psihic..eram un pic îngrijorată despre desfăşurarea acţiunii în prima noapte petrecută acasă în trei. Exact în ziua externării mi-a venit şi laptele, modest dar apăruse.

Seara acasă lucrurile s-au înrăutăţit puţin, făcusem febră şi tremuram din toate încheieturile din cauza frisoanelor..făcusem furia laptelui. Matei nu ştia să sugă cum trebuie din cauza biberonului cu care se obişnuise în maternitate, nu reuşeam deloc să-l ataşez corect la sân şi astfel se tot acumula lapte pe care nu reuşeam să-l scot. Am apelat la ajutor, a venit cineva la noi acasă, m-a învăţat cum să pun copilul la sân şi de atunci am trecut exclusiv pe laptele meu, reuşisem să renunţ la formulă. Eram foarte bucuroasă că îmi pot alăpta puiul.

Adaptarea la noul stil de viaţă a fost greu pentru toţi trei. Noi eram foarte obosiţi, Matei avea colici şi plângea foarte tare, până rămânea fără glas, eu plângeam lângă el pentru că mi se rupea sufletul să-l văd cum se chinuie şi eu nu pot face nimic. Dan a fost senzaţional menţinându-se puternic şi pentru el şi pentru mine şi pentru copil. După două săptămâni în loc să simţim o îmbunătăţire lucrurile se complicau fără să ne dăm seama de ce..eu aveam răni îngrozitoare la sâni, plângeam în hohote cât alăptam, Matei cerea de mâncare cam la o oră, uneori şi mai devreme iar sânii nu aveau timp sa se refacă. Cremele, pompele de muls se dovedeau eficiente până când punea Matei din nou gura pe sâni şi-mi refăcea toate rănile. În fiecare zi/seară urla până pica de epuizare, niciun remediu anticolici nu dădea roade, eram disperaţi. Am mers la medic şi ni s-a explicat că prin lapte eu îi transmit toate durerile şi stările mele negative iar el le exteriorizează prin plâns.

În încercarea de a înţelege ce se întâmplă am încercat un experiment: o zi întreagă i-am dat doar lapte praf să vedem dacă plânsetele rămân sau într-adevăr au legătură cu laptele meu. Stupoare: copilul nu a mai plâns deloc, a dormit bine iar noi reuşeam după o lună de zile să răsuflăm uşuraţi. Atunci am decis să întrerupem alăptatul. Nu a fost o decizie uşoară..ca mama vrei ce e mai bine pentru copilul tău, însă chinurile prin care am trecut o lună de zile, atât eu cât şi Matei si normal că şi Dan pentru că era alături de noi 24 cu 7, m-au făcut să înţeleg că bine pentru copil este să aibă o mamă fericită, liniştită, care să aştepte cu bucurie momentul meselor, să îi zâmbească bebeluşului ei.

M-a frapat indiferenţa medicilor vis a vis de durerea mea, de chinurile copilului care nu se sătura şi mai primea şi o gamă largă de emoţii negative..toţi insistau să continui alăptatul, că aşa este cel mai bine..parcă surzi la tot ceea ce le explicam eu. Am reuşit prin cunoştinţe să fac rost de pastilele pentru oprirea lactaţiei... Sistemul şi oamenii sistemului cunosc teoria şi nu fac derogări de la ea..particularităţile fiecărui caz nu contează atât timp cât nu ne îndepărtăm de ce spune societatea si de ceea ce este „politically correct”.

Acum suntem bine cu toţii, ne bucurăm de primele zâmbete şi de primele gângureli, ora mesei este o bucurie atât pentru mine cât şi pentru Matei, care mă priveşte atent în timp ce eu îi zâmbesc şi îi spun ce mult îl iubesc.

Vorbe de mamica..

2010-10-28T08:18:00.000-07:00

De trei saptamani si 5 zile sunt mamica de Matei, un baiatel scump foc, cu ochi mari albastri, pe care il iubesc in fiecare zi mai mult. Fiecare suras, fiecare gest, fiecare mutrisoara haioasa pe care o face e o incantare. E minunat sa fii martor la felul in care descopera lumea cu fiecare zi care trece.

Inceputul a fost greu..fiind primul copil, in primele zile ai sentimentul ca umbli cu mainile legate, ca tot ce faci e stangaci; daca plange crezi ca e vina ta, te simti neputincios, dai zeci de telefoane in speranta ca cineva, undeva are raspunsurile...

Noptile nedormite si orarul haotic iti dau peste cap intreg sistemul, simti cum te descompui, insa cand privesti spre mica minune care gangure la tine in brate in timp ce te priveste, iti dai seama ca acel suflet este in totalitate dependent de tine si parca incet incet apar si raspunsurile.

Momentul meu preferat este dupa masa cand sta pe pieptul meu total abandonat, fericit si adoarme. Pozez mental fiecare secventa sa fiu sigura ca nu o sa dispara niciodata.

Absolut nimic nu te pregateste pentru a fi mama, senzatiile, trairile sunt aproape inexplicabile in profunzimea si complexitatea lor. Dragostea care explodeaza in tine din momentul cand il vezi prima oara nu poate fi comparata cu niciun sentiment; e o iubire care pare a fi acolo de veacuri..

Dorinte

2010-09-28T06:12:00.000-07:00

As indesa cateva haine intr-o valiza si as pleca sa traiesc toamna, sa miros frunzele uscate care parasesc atat de delicat copacii, sa-mi plimb pasii prin covorul ruginiu, intr-o padure deasa si ascunsa, sa urmaresc razele timide ale soarelui dimineata cat sorb dintr-o ceasca de ciocolata.

Acum, fiecare detaliu din natura mi-e prieten si desi sunt nascuta primavara, trairile toamnei le simt mult mai profund si mai in detaliu.

Locul ideal acum e o casuta de lemn intr-o padurice deasa, unde soarele abia reuseste sa patrunda cu raze lungi si calduroase si unde noi lenevim pe terasa, sub o paturica..

Toamna

2010-09-27T08:20:00.000-07:00

A venit toamna..sunt zile frumoase, mai scurte si parca in sfarsit mi-e drag de soare..dupa o vara caniculara petrecuta la capataiul aerului conditionat.. Mi-e draga si natura, chiar daca isi incheie ciclul, pentru ca trecerea e blanda si colorata.

Sper sa fie o toamna lunga si frumoasa, sa ne rasplateasca natura pentru constanta cu care i-am infruntat canicula.

Sambata e ziua cea mare, 2 octombrie e ziua cand se naste Matei..Sper sa fie soare, cald..insa indiferent de vreme cu siguranta va fi cea mai frumoasa zi din viata mea.

Ganduri..

2010-09-08T03:36:00.000-07:00

La 35 de saptamani bebelusul meu are 2.550 gr. si mai are de stat in burtica circa 4 saptamani. Asta inseamna ca ma apropii vertiginos de momentul cand trebuie sa ma echilibrez emotional, sa ma pregatesc pentru schimbarile care vor interveni in viata mea.. E ciudat ca ai 9 luni sa te pregatesti dar intarzii procesul pe ultima suta de metri..Ce am facut astea 8 luni? Da..e retorica intrebarea..
Maine e ultimul curs Lamaze si se presupune ca a avut loc initierea, ca voi sti ce sa fac in primele zile, saptamani, ca voi trece cu brio peste prima noapte acasa, prima baita, etc. Va mai fi instruirea 'pe viu' in maternitate cand va fi prezent si personajul principal.
Am inceput sa ma gandesc la operatie, la anestezie, la recuperarea de dupa..Toata lumea te incurajeaza si iti spune ca totul va fi foarte bine insa toate sfaturile se lovesc de o bariera imaginara pentru ca in definitiv si la urma urmelor tu esti cea care trece prin asta si tu trebuie sa fii impacata cu sirul evenimentelor.
O..si da..trebuie sa ii multumesc D-lui C. pentru rabdare, constanta, intelegere..nu e usor deloc sa locuiesti cu un pachet de hormoni zi de zi...

...si totusi tind sa cred ca partea cea mai grea..vor fi astea 4 saptamani care au mai ramas...

.....mai vorbim..

Senzational..

2010-09-06T08:34:00.000-07:00

Odiseea sarcinii..saptamana 34

2010-08-27T03:29:00.000-07:00

Da, stiu..timpul a trecut ametitor de repede, saptamanile au curs inconstient si imi dau seama cat de putin mai este pana la marea intalnire..E inutil sa incep descrierea sentimentelor care ma incearca sau expunerea plajei de senzatii declansate hormonal in ultima perioada.
Acum scriu sub impactul unei cani de cafea care abureste desktopul in dreapta, dupa o noapte nedormita....
ma prinde 4 dimineata cu ochii larg deschisi, perfect lucida, gandindu-ma la ultimele 8 luni si visand la cele care urmeaza..imi pun intrebari la care imi raspund singura, iau la intors pe toate partile exemplele din jur, bune si rele..imi spun convinsa ca eu sigur am sa fac ce trebuie si am sa stiu TOT..Ei prostii!!..zice parca alta persoana care vietuieste zilnic cu mine..n-am de unde sa stiu tot, am sa dau disperata zeci de telefoane, am sa urlu dupa mama sa ma ajute, am sa-l innebunesc pe Dl. C cu teorii descoperite si intelese doar de mine..

Am un mare noroc cu oamenii din jurul meu care imi zambesc intelegatori si ma asigura ca toate raspunsurile le voi afla cand imi voi tine prima oara copilul in brate. Imaginea asta m-ar putea tine treaza o saptamana.. cred ca prima oara cand iti vezi copilul se incheie un ciclu si incepe altul..totul intr-o fractiune de secunda, la primul contact..

Cultura

2010-08-05T08:04:00.000-07:00

Serile trecute navigand printre programele TV am gasit reluarea unei emisiuni din 2005, la Nasul pe B1, avandu-i invitati pe Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu. Trebuie sa recunoastem ca asemenea invitati si asemenea dialoguri sunt rarisime in peisajul nostru media. Liiceanu sau Plesu nu ar putea niciodata concura cu Bianca lui Bote, Elodia sau alte vedete cu iz de mahala.
Totusi este remarcabil sa prinzi cate un moment cultural de o calitate si o profunzime rarisime in care doi poli ai culturii contemporane dau cartile pe fata vis a vis de societatea tabloidizata in care traim si de modificarile imbecile si voite aduse limbii romane prin intermediul televizorului.
Mi-am dat seama ca petrec mult timp in fata micului ecran adulmecand incultura si frivolitati, ca citesc mult mai putin decat o faceam cu ceva ani in urma cand televizorul nu ma captiva atat de mult. E ciudat ca invocam lipsa timpului cand cineva ne intreaba de ultima carte citita, insa daca trebuie sa redam evolutia unui serial sau intriga unui film sigur vom descrie cu lux de amanunte toate detaliile. A devenit mai comod sa apesi un buton decat sa dai o pagina..

Mama de Romania

2010-08-04T04:55:00.000-07:00

Este incredibil cum in Romania s-a ajuns ca o nastere in conditii decente sa fie considerata un lux sau un privilegiu acordat celor 'cu situatie'. Mai sunt 2 luni pana la marele eveniment si anume nasterea fasolicii mele, Matei si normal ca incep sa ma interesez de nastere, de conditiile din spital, cer opinii de la mamicile care au trecut prin asta si ceea ce aflu este cel putin strigator la cer, daca ne amintim ca suntem o tara din UE, la 20 de ani de la strivirea comunismului.
Ca sa nasti la maternitatea Cuza Voda din Iasi iti trebuie nervii tari, cateva sacose cu continut cel putin bizar daca ne gandim ca mergem la spital (alcool medicinal, vata, sonda urinara, analgezice, branule..etc) si mult curaj avand in vedere ca stafilococul este mai viu ca oricand, il poti lua atat tu cat si copilul..toate astea in timp ce cu geanta sub brat imparti in stanga si dreapta 'drepturile banesti' mai mult sau mai putin cuvenite celor care prin natura meseriei sunt obligati, macar moral, sa iti poarte de grija.
De circa o luna de zile s-a deschis Arcadia Hospital, care din fericire, si o spun din toata inima si cu toata convingerea, aduce in peisajul medical prima maternitate privata din zona. Costurile sunt mari, insa sanatatea copilului meu si a mea, linistea ca sunt tratata cum merit, ca mi se ofera timp si explicatii despre toate noutatile cu care ma voi confrunta, ideea ca sunt acolo ca sa nasc nu ca sa dau spagi, merita toti banii.
Nasterea unui copil nu trebuie sa fie o experienta traumatizanta, un copil nascut sanatos nu trebuie sa iasa din spital infectat, eu nu trebuie sa imi fac griji daca imi primesc calmantul iar copilul meu nu trebuie spalat in chiuvete ruginite si hranit cu cana, toate astea in conditiile in care sunt un contribuabil serios, care cotizeaza la stat de ani buni si totusi.. nu primeste nimic in schimb.

Adevaruri triste

2010-07-27T02:31:00.000-07:00

Decizia de a nu mai citi presa si a evita stirile de la ora 5 s-a dovedit a fi una inteleapta. Totusi intoarsa din concediu nu am putut evita subiectul Madalina Manole care acapara tot spatiul de emisie al tuturor televiziunilor. Tragedia in sine nu permite comentarii, pareri, impresii pentru ca face parte dintr-un spectru intim al trairilor unui om iar eu nu sunt nici avizata nici interesata sa emit judecati. Ce m-a frapat inca o data este firea umana, atrasa de tabloidizarea oricarei stiri si transformarea ei intr-o sursa nesecata de rating.
Am crescut cu melodiile Madalinei, am considerat-o un artist remarcabil care la fel ca ceilalti din generatia ei, cu mici exceptii (Loredana), au fost acaparati de noul val de pseudovedete. Nici actualitatea din muzica romaneasca nu vreau sa o comentez, nu din lipsa de pareri ci din lipsa de interes..
Dupa cum spuneam, dezbaterile erau in toi si toata lumea incerca sa afle de ce a comis Madalina Manole un asemenea gest. Este o prostie, este o imbecilitate si o lipsa de elementar bun simt sa crezi ca tu, un moderator de emisune pentru maimute, sau tu un psiholog cu diploma atarnata pe perete, veti intelege vreodata ce s-a intamplat si revelatia va avea loc pe post, la ora de maxima audienta..
Nu am vazut o singura emisiune unde sa se dezbata de ce trebuie sa moara un artist ca sa isi aminteasca moderatorul si maimutele aferente ca acel om a avut un portofoliu muzical exceptional, ca diincolo de drama personala a fost un artist complet care a incantat multe generatii.. Nu am vazut nicio emisiune unde sa se difuzeze un concert Madalina Manole, unde prietenii si colegii de breasla sa vorbeasca despre geniul ei nu despre tragedia ei, pe care oricum nu o cunoaste nimeni..
Partea neplacuta ochiului meu e ca aceste emisiuni atrag in fata micilor ecrane o groaza de cetateni plictisiti, lipsiti de creier sau cultura, transformand incet dar sigur peisajul media romanesc intr-un circ ieftin.
Cred totusi, sau imi doresc din inima sa cred, ca in toata tara asta exista macar o mana de oameni care au varsat o lacrima pentru artist, nu l-au judecat si au dat 'play' la o piesa de-a sa...

Concediu

2010-07-19T07:05:00.000-07:00

Drumul de la Iasi la Vadu Izei, Maramures este lung si destul de obositor, mai ales de la Iacobeni unde soseaua arata ca dupa bombardament. Am oprit destul de des pentru a-i acorda gravidei sansa de a-si intinde muschii spatelui intens incercati in ultima perioada.
Oprirea de la Pasul Prislop a insemnat pe langa beneficiile fizice mult necesare si o incursiune culinara in specificul zonei. Am mancat pentru prima oara bolnos, mamaliga fiarta cu cascaval si deasupra cu multa smantana. Gustul este incredibil!
In Vadu Izei nimic deosebit pana cand am ajuns in dreptul indicatorului 'Pensiunea Doina'..O proprietate imensa, rupta de restul comunitatii, inconjurata de dealuri, cu un rau care traverseaza curtea intr-un susur permanent. Aici ne-au intampinat oameni primitori, mancare calda, deserturi delicioase si un aer pur de munte. Nu stim cand s-a dus o saptamana..
Toata zona te face sa uiti ca ai telefon mobil, laptop sau orice alt mijloc de comunicare cu lumea 'moderna'. Daca vrei sa reintri in forfota obisnuita Sighetul Marmatiei e la o aruncatura de bat si iti ofera cafenele, magazine mici, cu produse la preturi incredibile. Uitasem cum e sa intri intr-un magazin si sa te intampine un zambet, o persoana dispusa sa iti ofere cat timp ai nevoie ca sa iesi de acolo multumit. Asa sunt localnicii.. veseli, primitori, rabdatori.
Vom reveni aici in formula extinsa, asa i-am promis si doamnei Doina care la plecare ne-a alintat cu cozonac proaspat, sa prindem curaj pentru drum.

5 Iulie 2010..

2010-07-12T01:33:00.000-07:00

.. o zi speciala, sunt 2 ani de cand ne-am casatorit. Probabil va intrebati daca s-a schimbat ceva de atunci, sau de cand ne-am intalnit..Nu..sunt aceeasi ochi verzi in care nu ma satur sa ma uit, e acelasi zambet plin de dragoste pe care mi-l ofera in dar zi de zi, e aceeasi mana care cand ma atinge nu mai exista rau, e aceeasi voce care cand imi sopteste fiecare centimetru de corp vibreaza, aceleasi buze pe care le-as recunoaste cu ochii inchisi..
Acelasi barbat fara de care nu ar mai iesi soarele, fara de care ar amuti pasarile..sotul meu..jumatatea mea, tatal copilului meu si omul alaturi de care vreau sa imi petrec fiecare clipa din viata..

La multi ani iubire!

Cadouri

2010-06-25T03:06:00.000-07:00

Pentru mine, sarbatorile sau aniversarile care presupun cadouri, fie ca le primesc fie ca le dau sunt un chin. Sa explic si de ce.. De mica sunt foarte curioasa si nu doar in ceea ce priveste cadourile pentru mine..trebuie sa vad cat mai repede reactia celui vizat de cadou..ce schiteaza cand il deschide, daca am nimerit-o..plus o groaza de alte stari chimice pe care eu le sorb..odata cu fiecare cadou desfacut.
Acum se apropie aniversarea casatoriei noastre..normal ca m-am grabit si am pregatit cadoul ..l-am impachetat si 2 seri la rand mi-am 'silit' sotul sa il deschida..desi pana la aniversare mai este mai bine de o saptamana..El vehement a tinut piept atacurilor mele santajiste, demne de filme mafiote si m-a potolit..Bine, bine..asta nu inseamna ca nu mai incerc intre timp, insa sunt convinsa ca nu am deloc sanse de izbanda..

Noutati de pe langa casa

2010-06-15T08:30:00.000-07:00

Foisorul s-a imbogatit cu un ceas foarte english si cu floricele de jur imprejur.

Vineri 11 iunie 2010

2010-06-12T08:58:00.000-07:00

Ieri am incheiat un capitol foarte important din viata mea, un capitol lung si apasator. As fi vrut sa il inchei altfel insa m-am mulat pe regulile jocului.
Am ramas cu multe lectii invatate, cu amintiri frumoase, cu realizari insa si cu un gust amar...
Senzatia e asemanatoare cu lupta innotatorului de a ajunge la mal, innoata cu orele, se bucura cand simte cat de putin i-a mai ramas, dar la o privire mai atenta..isi da seama ca nu e nici la jumatatea drumului...

Viermele din mar

2010-06-02T04:46:00.000-07:00

Niste masti ieftine, zambete false, o abila si marsava atitudine altruista..sunt ingredientele societatii in care ne desfasuram zilnic vietile.
E adevarat...ma afecteaza din ce in ce mai putin iar sentimentul de tristete s-a transformat in indiferenta si dispret..

Acasa...

2010-05-25T04:48:00.000-07:00

Acasa miroase a ploaie, a natura vie... Sunetele nu sunt cele obisnuite ci fac parte dintr-un tablou vechi, unde domina culoarea verde crud, unde fiecare copac are povestea lui... Ploaia nu e un fenomen meteorologic, e seva care trece prin fiecare petala de floare, prin fiecare frunza de copac..
Acasa nu e vila impozanta de pe deal, e caminul unde fiecare secunda inseamna implinire, fericire, dedicare si dragoste... E spatiul in care fiecare culoare, fiecare piesa de mobilier, fiecare coltisor..au povestea lor...
Acasa este locul unde un curcubeu este motiv de imbratisare, unde prima floare a unui trandafir e sursa unui sarut, unde udatul gradinii genereaza zambete complice...
Acasa suntem noi, e povestea noastra care se scrie zilnic, e visul nostru care capata un contur din ce din ce mai clar...e locul unde..singuri..ne cladim o viata.

Esente

2010-05-21T02:24:00.000-07:00

Am realizat ca una din retetele succesului este ignorarea totala a mizeriilor care se deruleaza zilnic pe toate canalele media. Oricum deciziile 'finale' vor ajunge in cele din urma la toate urechile, din vorba in vorba, din citat in citat..Ma simt si mult mai bine de cand nu mai citesc zilnic toata presa si seara evit canalele de 'dezbateri', care oricum sunt ori foarte de dreapta, ori foarte de stanga..ori 'la furat'.

Am redescoperit recent, cu mare bucurie, datorita tatalui meu o minunata carte de poezii de George Toparceanu. Ca sa intelegeti, Toparceanu a fost poetul copilariei mele, la el gaseam explicatii privind cursul anotimpurilor, cu zbuciumurile specifice, misiunea greierului si a furnicii in toata economia complexa a naturii, povestea Acceleratului, in care calatoream si eu de fiecare data cand bunica recitea poezia in timp ce ma jucam..
Sunt foarte multi ani de cand nu am mai citit o carte de poezii, mai ales acele dragi mie care mi-au fericit multe clipe ale copilariei.
Imi doresc sa-i citesc ingerasului nostru toate poeziile vesele si toate povestile care pe noi ne adormeau seara de seara si ne transformau visele in basme..

Va redau mai jos una din poeziile mele preferate de George Toparceanu..sper sa va placa:

"Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumafai, -
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai...

Şi cum vine de la munte,
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceşii de pe câmpuri
O întâmpină în cale
Cu grăbite plecăciuni...

Doar pe coastă, la urcuş,
Din căsuţa lui de humă
A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fi'ndcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...

Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit!"

Mandria de a fi roman...

2010-05-11T06:08:00.000-07:00

E ciudat ca..acum cat eu scriu aceasta postare, undeva, niste domni care stau confortabil in scaune de piele, imbracati la costume de firma, fumand trabucuri fine, decid soarta multor copii nenascuti inca si transforma dreptul de a fi parinte intr-un privilegiu pentru clasa de sus.

600 de lei, sau 800 de lei, indemnizatia pentru cresterea copilului... nu stiu daca e rusinos, aberant, fantastic ... In primele luni de viata ale unui copil si vorbesc din surse sigure Pampers-ul costa circa 500 de lei..A..ma scuzati..am uitat ca exista pelincile refolosibile..Imi cer scuze domnilor guvernanti ca indraznesc sa visez la scutece de unica folosinta la 20 de ani de la iesirea din comunism.

Nu sunt in masura sa analizez variantele pe care 'politicienii' le-ar fi putut folosi pentru atenuarea colapsului in care ne aflam, insa nu mi se pare uman, legal..sa loveasca tot in categoriile sociale deja defavorizate de un sistem bolnav si corupt ( pensionari, copii, etc).

Nu sunt adepta violentei, chiar deloc, insa acum mi se pare necesar ca oamenii sa ia atitudine, sa se ridice si sa isi ceara drepturile..drepturi castigate prin plata impozitelor, drepturi castigate la Revolutie cu sacrificiul a zeci de tineri care sperau intr-un viitor mai bun. In momentul de fata, toti acei oameni s-au sacrificat in zadar...

Romania..tara tuturor posibilitatilor..

2010-05-05T00:04:00.000-07:00

Cred ca zi de zi persist intr-o greseala care ma costa nervi, timp si energie...citesc presa. Pe masura ce progresez imi dau seama ca Romania nu prea are ce cauta in Europa, de fapt Romania nu prea are ce cauta pe nicaieri... Nu sunt fana Mircea Badea insa tot ce zice el prin gura presei incepe sa faca sens..
Nu ma pricep la finante, nici la economie insa cred ca ne indreptam spre un faliment inevitabil. In loc sa concedieze bugetarii care zac in birouri si dorm pe tastatura in functii inutile platite din bani publici, ei sacifica o tara intreaga prin majorarea impozitului si a TVA-ului. Automat asta se traduce prin scaderea salariilor si bineinteles un alt val de concedieri in domeniul privat..totul in timp ce matusa surorii ministrului X isi pastreaza jobul de consilier al cabinetului Y.
Romania este o tara care a ramas doar cu..peisaje frumoase. Politica nu avem, exodul creierelor devine beneficiul altor natiuni, educatie nu avem, sanatate nu avem, justitie nu avem..avem niste porci ingrasati din banii contribuabililor, care dorm in incaperi luxoase, conduc masini scumpe si locuiesc in vile impozante..
Suntem in continuare o natiune manipulata iar foamea si disperarea va face din noi pentru multa vreme o prada foarte usoara pentru mintile diabolice care ne conduc..Atat timp cat romanii se vand pentru un litru de ulei si o galeata..societatea nu are scapare..

Hainele de gravida..

2010-05-04T06:06:00.000-07:00

De cand sunt insarcinata am o noua procupare..hainele pentru gravide, sau altfel spus acele articole vestimentare care sa permita burticii sa vietuiasca lejer si fara constrangeri. Cum timpul de care dispun este destul de limitat, am inceput cautarile online la magazinele specializate in produse pentru gravide. Mare mi-a fost surprinderea cand am vazut cat de deficitara este piata online romaneasca pe aceasta nisa. Ceea ce sigur gasesti sunt acele salopete/sarafane din blug care mi se par jenante, plus alte zeci de produse..urate.
Din punctul meu de vedere, gravida trebuie sa poarte culori vii, sa se simta feminina, frumoasa nu ca intr-un sac. Vazand ca piata de profil nu-mi ofera multe alternative, am inceput cautarile in magazinele din Iasi, care comercializeaza haine lejere, nu speciale pentru gravide, dar care se potrivesc; vorbesc aici de rochiile maxi care sunt in mare voga de cativa ani si probabil vor mai fi, bluzitele babydoll, etc.Avantajul acestor haine este ca pot fi purtate si dupa nastere, deci investitia este clar rentabila.
E ciudat ca nu exista o piata de profil mai bine pusa la punct, pentru ca femei gravide vor fi mereu si sigur multe dintre ele vor dori sa ramana atragatoare si pe perioada sarcinii, nu sa stea inchise in 'superbele' salopete de blugi.

Oameni fara viata

2010-04-30T07:55:00.000-07:00

Zilnic trec prin viata mea o multime de oameni, cu povestile lor unice, cu zambete fortate sau sincere care intr-un fel sau altul ma marcheaza. Exista totusi o categorie umana care ma obliga la meditatie..vorbesc de acele persoane care imi inspira .. mila..si nu o spun ironic...efectiv acea mila care te face sa simti un fior pe sira spinarii, care te face sa te simti norocos.. imi place sa spun ..oameni fara viata. Viata lor este de obicei dedicata altora, zambetele lor sunt o masca oribila, tragediile lor personale sunt mereu vina altora, in special a vietii nedrepte care le-a furat sansa dupa sansa.
Fericirea celor din jur ii jeneaza, vor sa para veseli dar nu pot, pentru ca isi amintesc de nenorocul si banalitatea vietii lor.
Te suna numai daca lor li se intampla ceva bun, se lauda si le stralucesc ochii ca la pradatoare in timp ca povestesc despre maririle de salariu, viata amoroasa sau noua masina.. Categoric una o exclude pe cealalalta.. Daca incepi si tu sa povestesti ca ai primit bonus pe un proiect de anvergura tot universul li se zdruncina si capata o forma de complot dezgustator..
Cu sufletul plin de mila de care vorbeam mai sus, imi doresc din inima ca acesti oameni sa dispara din viata mea..de ce? Simplu..viata mea e frumoasa... mi-e bine fara vampiri energetici.
Binele in general este la indemana tuturor, se gaseste sub toate formele, in ambajaje mai mult sau mai putin atragatoare, viata e ingaduitoare si te lasa sa alegi, greselile pe care le faci zilnic nu sunt vina destinului, a parintilor, a cainelui sau a vecinului..

Despre blog

2010-04-30T07:37:00.000-07:00

Blogul acesta e un fel de jurnal cenzurat, deloc intim sau 100% conform cu starea mea sufleteasca sau cu ce gandesc..motivul? Din cand in cand mai este citit. E adevarat ca a fost optiunea mea sa il fac public si de multe ori ma trezesc inghitind zeci de postari, cuvinte, stari, evenimente, etc.
Libertatea de exprimare in mediul online trebuie sa aiba o doza de autocenzura. Oricine posteaza, necunoscut sau blogger de succes, este perfect constient ca ce scrie acolo trece prin filtre mai mult sau mai putin avizate, ajunge in cercul de prieteni care intreaba voalat sau nu ce vroiai sa zici pe 10 februarie cand ai scris despre x...?
In plus, te mai cauta angajatorii pe goagal si nu da bine sa citeasca cum ai asternut delicat dar ferm circa 100 de injurii la adresa sefului, colegilor sau portarului. Mai cauta mama si descopera ca nu ai sanii mariti de la musetel ci de la implanturi facute cu un credit pe 20 de ani..sau ca primul barbat din viata ta e de fapt al saptelea..si exemplele pot continua.
Iti poti permite in schimb sa comentezi o stire, sa "anchetezi" minutios de ce blonda lui Bote nu mai e a lui Bote, poti face o mica si neavizata recenzie la o carte, poti terfeli sistemul medical sau educational din tarisoara noastra minunata..

Aici nu promovez nimic, nu incep nicio revolutie de opinie..pur si simplu scriu despre aspectele vietii cu o doza de scepticism absolut justificata.

Ploaia de dimineata...

2010-04-20T00:30:00.000-07:00

Azi dimineata, cu 20 de minute inainte sa ne ridicam din pat am deschis usa la balcon si am mai lenevit putin. Aerul care a invadat camera mirosea a ploaie, a primavara, a curat... M-am cuibarit in bratele Dl-ui C. si am lasat timpul sa treaca, la intamplare...mi-am aruncat gandurile aleator, in zeci de directii fara noima. Au fost cele mai incantatoare 20 de minute de dimineata pe care le-am trait in ultima vreme. As fi vrut sa fie sambata, sa dureze acea imbratisare cu iz de primavara la nesfarsit...insa alarma telefonului ne-a readus cu mintea la o zi de marti, in desfasurare, la taskurile de peste zi, la meniul pentru micul dejun ...
Totusi acele 20 de minute au fost suficiente pentru ca ziua de azi sa ramana sub semnul deconectarii, al plenitudinii sufletesti..

Pierdut patriotism..il declar nul

2010-04-19T06:28:00.000-07:00

Mai tare decat minciuna si ipocrizia deghizate in zambete, urasc sistemul politic romanesc si tot ce erupe din acea zona. Termenul de erupere in acest caz il asociez cu o buba plina cu puroi care ne mentine pe toti bolnavi, tristi, in carantina...
Figurile politicienilor romani seama izbitor de tare intre ele: zambete frivole, largi, dantura sclipitoare, gura pregatita sa minta cu premeditare oricand si despre orice.
Toti au colectii de arta, de bijuterii, de autografe, vile impunatoare pe numele rudelor..
...in tot timpul acesta romanii se sinucid ca nu mai fac fata ratelor, datoriilor, copiii mor de foame si nu beneficiaza de educatie desi este un drept garantat de Constitutie. Sistemul medical este la pamant, calitatea actului medical este deplorabila, spaga iti asigura un tratament decent iar pentru cei care nu o au ...ramn rugaciunile si speranta ca se poate intalni un medic om;
sistemul educational la fel..in fiecare an bacalaureatul se da altfel transformand generatii intregi de elevi in cobai ai sistemului prost gestionat. Profesorii traiesc din 700 de lei pe luna..sau cel putin asa se asteapta Guvernul..inca exista scoli nealimentate cu apa, cu igrasie pe pereti, frig iarna, caldura excesiva vara...
Justitia...politizata, corupta, legi neclare, stupide..
Ma uitam la Tv ca au inceput incet incet dezvaluirile despre ce s-a intamplat cu adevarat la Revolutie si inainte de '89 insa pana acum niciun nume nu s-a vehiculat..dupa aproape 21 de ani oamenii inca se tem sa vorbeasca.

Recunosc ca ma gandesc serios sa incercam o plecare din tara, am mai spus-o; am nevoie sa vad un sistem care functioneaza, niste principii de drept puse in aplicare, oameni care merg pe strada cu capul sus, zambind... strazi curate, civilizatie, respect fata de cetatean..

Confesiunile unei minti..flamande..

2010-04-15T00:20:00.000-07:00

"Buna ziua, ma numesc Andreea, am 27 de ani si ..nu stiu sa gatesc"..
..liniste..
" Bine ai venit Andreea.." se aud cateva voci slabe intr-un decor destul de deprimant..
Poate parea ciudat insa de multe ori imi imaginez ca dialogul de mai sus chiar are loc intr-o institutie specializata, cu scaune asezate in cerc, totul prezidat de o doamna masiva, neaparat cu ochelari care cand te priveste cu mila, cand cu dispret..asta in timp de se preface interesata de 'drama' personala care iti marcheaza existenta..
Nu ma intelegeti gresit, nu ma simt deloc vinovata ca nu stiu sa fac decat paste si omleta insa nu pot sa neg ..ca ma deranjeaza..Dl. C e relativ impacat cu ideea sau saracul se preface atat de bine incat il cred..
De unde aceste ganduri? Haideti sa va explic..Imaginati-va urmatorul scenariul ( care pentru mine intrece si cel mai bun film de groaza)..Copilul meu..care acum e in burta conectat la un cordon ce ii furnizeaza hrana necesara dezvoltarii sale..prin octombrie va iesi la lumina si intr-un an, doi..se va uita la mine cu ochi mari si-mi va rosti acea propozitie cutremuratoare, cu efect de halou, distrugatoare de mituri.."mi-e foame..!"..
Bine, bine, cel mai comod e sa spun.."mergi 50 de m mai jos ca bunica gateste impecabil..si sigur are ceva pentru unicul ei nepot.."
Acum urmeaza scuzele, total sustinute de Dl. C: programul meu de lucru este destul de incarcat si seara cand ajung acasa nu ma simt in stare sa gatesc si nici nu vreau..n-am comis nici o infractiune sa fiu condamnata la gatit dupa serviciu; in weekend de obicei gateste mama sau mergem la restaurant, ce naiba..orice saptamana incheiata trebuie cumva sarbatorita..; ..o sa vina si vremea gatitului..de ce sa ne grabim degeaba?;
Concluzia este una ..cumva de compromis..cat voi fi in concediul de crestere a urmasului ma voi pune la punct cu acest capitol din viata mea, insa mi-am promis ca niciodata nu voi sta zi lumina in bucatarie sa gatesc si nu voi gati singura..pentru ca unde mananca doi trebuie sa munceasca doi (!!).

Colegii de grup ma aplauda iar doamna masiva cu ochelari ma priveste aprobator insa oarecum neincrezatoare..
Ma simt mult mai bine .. desi mi s-a spus ca trebuie sa vin si la celelalte sedinte..

Rectificare

2010-04-12T07:40:00.000-07:00

Citind postarea anterioara ma incearca un zambet..sa explic si de ce..vineri am fost din nou la ecograf si se pare ca fetita mea este de fapt..baietel. Ce sa spun?..Ma bucur pentru ca initial dorinta noastra a fost sa avem un baiatel, dar cand ni s-a spus ca e fetita am fost la fel de bucurosi ca e tot copilul nostru.
Radeam cu Dl. C ca acum trebuie rectificata vestea despre sex pentru ca normal..noi am anuntat toata familia si prietenii ca suntem parinti de domnisorica..
Ce ne bucura enorm e ca este sanatos, are dimensiunile si greutatea normale varstei sarcinii, chiar e mai mare cu 3 zile..
Ce am vazut pe ecograf era foarte relevant..daca ma intelegeti..nu sunt sanse de o noua postare in care sa anunt ca iar a intervenit o schimbare de ..gen.

Primavara mea

2010-03-26T06:00:00.000-07:00

Flori de primavara.. de ce? Ieri am aflat vestea ca vom avea o fetita. Am si vazut-o la ecograf cum isi misca manutele si se freca la ochi un pic nervoasa ca a trezit-o medicul care tot incerca sa o masoare din toate unghiurile. Dupa cum spuneam este foarte greu sa exprimi in cuvinte sentimentul de implinire, de exaltare..sa vezi pe un monitor cum de la stadiul de doua celule s-a ajuns la un om, care misca din manute si din picioruse spre deliciul parintilor inlacrimati.
Deja imi imaginez cum in fata casei o minune mica, creata si vesela se joaca in iarba sub privirile noastre mute..Astept acel moment cu respiratia taiata..

Initial noi ne asteptam la un baiatel, ni-l doream din diverse motive, ale noastre, insa dupa experienta de ieri, atat timp cat ti se spune ca ii bate inima, cand il vezi ca misca, ca se dezvolta normal, cand ii numeri degetelele, sexul este irelevant pentru ca totul se rezuma la copilul nostru.

Mici bucurii de martie..

2010-03-19T02:17:00.000-07:00

Aseara la 18.30 ne plimbam prin Copou, erau 7 grade si mancam pufuleti.
Nu batea vantul, era cald, parcul destul de pustiu, noi doi veseli, indragostiti, planuiam vacanta de vara, prima intr-o formula extinsa a familiei noastre. Atat de bine mi-a prins aerul curat, pufuletii si apropierea obrazului neras incat acasa am adormit ca un bebelus proaspat hranit, spalat si iubit.

In gradina ne pregatim de sosirea unui foisor demult dorit, greu gasit si perfect pentru zilele calduroase care vor urma. Dl. C, zilnic cu ruleta adaposita in buzunar mai masoara o data distantele si face necesarul de materiale cu o precizie foarte atragatoare de inginer dedicat executiei. Din cand in cand ma striga sa ies in balcon sa dau un ok.. eu ma uit la el, nu prea ma gandesc la foisor, ma fascineaza meticulozitatea si dedicarea lui, dorinta ca totul sa iasa perfect..coltul nostru de Rai..

Am sa revin cu poze cand va fi gata...

Senzatii noi

2010-03-17T01:36:00.000-07:00

De cand sunt insarcinata ma trezesc ca ma ia plansul fara niciun motiv, apoi rasul ..E aiurea sa plangi fara motiv, sa treci dintr-o stare in alta, fara vreo explicatie plauzibila..
Aseara dl.C statea langa mine, tacut, imi mai arunca cate o privire destul de confuza..m-a intrebat '..de ce plangi..?'..nu stiu de ce dar atunci mi s-a parut stupida intrebarea..apoi..usor usor..incepeam si eu sa ma intreb de ce plang..nu stiam de ce..stiam ca imi vine sa plang..A stat langa mine pana mi-a trecut...apoi am vorbit despre amenajarea gradinii..
E foarte frumoasa perioada sarcinii, iti descoperi corpul si psihicul dintr-o alta perspectiva, esti coplesita de o gama necunoscuta de emotii si totul se traieste mai intens, mai frumos.
E atat de importanta intelegerea si sustinerea celor apropiati, care practic sunt beneficiarii furiei, lacrimilor, rasetelor..Aseara a fost atat de suficient ca a stat langa mine ... ca nu a spus nimic ... de cele mai multe ori nu e nevoie de nimic mai mult.

Martie

2010-03-01T06:07:00.000-08:00

1 Martie..imi amintesc ca asteptam cu sufletul la gura aceasta zi, acum multi ani, pentru ca se facea schimb de martisoare. Nu exista sa te intorci acasa fara punguta plina cu trifoi, cosari, ghiocei. Punguta era de mare folos dupa ce bluzita era gaurita in proportie de 80% de colegii binevoitori.
Tot in perioada aceasta se 'lucra' la felicitarile mamelor, bunicilor, matusilor pentru 8 martie. Ne intreceam in inventivitate si reuseam mereu sa aduc pe buzele mamei zambetul acela pur care nu-l obtin cu parfumuri, haine sau bijuterii. Nu imi iesea mereu felicitarea perfecta sau martisorul fara defect dar dedicam fiecare particica din suflet realizarii lor si am apreciat ca mama le pastra, an de an, intr-o cutiuta..
Nu-mi mai trebuia nimic cand vedeam bucuria de pe fetele mamei si a bunicii cand le aduceam 'opera de arta', totul era perfect.
Acum, nu se mai dau martisoare, in niciun caz nu se pun in piept ca se strica matasurile, se dau 'branduite', mai pe sub mana sa nu cumva sa rada lumea ca ne mai ocupam cu de astea..Ghiocei? Nu..sunt prea ieftini..poti lua de oricunde cu cativa lei..trebuie trandafiri, neaparat peste 9 ca altfel e saracacios buchetul...un telefon sa urezi o primavara cu soare? Nu...nu este timp..un sms, o felicitare virtuala sau cel mai sigur..nimic..

Site-uri pentru femei

2010-02-25T05:40:00.000-08:00

Am ceva timp de cand citesc diverse site-uri de femei, in cautare de relaxare, informatii, noutati.
Ma intreb totusi, fiind femeie, ce ar trebui sa contina un site dedicat femeilor, ca sa fie citit de un segment larg de varsta, sa acopere informatii de toate tipurile si sa capteze atentia..
Avand 27 de ani, familie, un copil pe drum, incerc sa ma gandesc ce m-ar face pe mine sa revin pe un astfel de site: in primul rand as insista pe cariera pentru ca de la 18 ani pana la 45 + orice femeie vrea sa isi inceapa sau sa isi consolideze cariera. La 18 ani ai nevoie de informare, de teste de cariera, de legislatia in domeniu; mai tarziu ai nevoie de pulsul pieteii muncii, de informatii referitoare la domeniul tau de activitate, la retele de networking care sa te faca cunoscut in bransa nationala/internationala din care faci parte.
Dupa cariera as vrea sa stiu unde pot sa-mi petrec weekendul, concediile, timpul liber, aparitiile editoriale, spectacole, filme si tot ce inseamna oaza de liniste din afara biroului.
Normal ca ma intereseaza tendintele modei, noile colectii, abordari ale stilului office in diverse culturi (nu am gasit asta nicaieri), etc.
Retetele culinare si decorarea locuintei sunt iarasi teme de interes pentru foarte multe femei de toate varstele.
Sanatatea, sportul, interviurile cu femei celebre care au influentat culturi intregi prin personalitatile lor.
Practic ce vreau sa nu mai citesc sunt acele retete de 10 pasi spre o cariera de succes, spre barbatul visurilor tale, horoscopul care mi se pare lipsit de orice urma de informare, 10 modalitati spre un orgasm multiplu si alte titluri stereotipice care pot induce grav in eroare o tanara in cautare de raspunsuri si pot plictisi de moarte o femeie in cautare de informare calitativa.

No more winter..

2010-02-16T00:08:00.000-08:00

Azi e soare si sunt zero grade..M-am saturat de iarna ca in niciun an..mi s-a parut greoaie, violenta si interminabila. Am nevoie de primavara, de mult soare, de verde..Nimic nu se compara cu o dimineata insorita de primavara si o cana de cafea bauta in locul preferat din casa.
Mi-e dor sa invie parcurile, sa ma plimb fara sa zgribulesc..sa ma arunc din cizme si pulovere, sa ma eliberez de balastul iernii.
M-am nascut primavara si mi se pare cea mai frumoasa perioada din an, cel mai complex ciclu prin care trece natura chiar sub ochii nostri.

"La fiecare stranut al primaverii apare o noua floare." Victor Hugo

Petitie impotriva folosirii produsului cancerigen initium

2010-02-12T04:23:00.000-08:00

http://www.petitieonline.ro/petitie-p66425048.html

O noua etapa

2010-02-08T03:39:00.000-08:00

Sunt insarcinata..
M-am gandit la zeci de modalitati in care sa exprim asta aici, in cuvinte..insa mi-am dat seama ca este imposibil de cuprins intr-o fraza.
Am 8 saptamani si jumatate de sarcina, sunt extrem de fericita, mai ales ca vineri am fost la ecograf si l-am vazut, i-am ascultat inimioara; de atunci totul e devenit mai real. Traim acum o fericire intima foarte intensa, o trecere subtila si perfecta la alta etapa din vietile noastre.
Nu a fost o sarcina neaparat programata, ne gandeam sa concepem un copil anul acesta insa nu atat de curand. Surpriza a fost colosala, pentru ca e si mai placut sa apara neprogramat, atunci cand vrea Dumnezeu.
Urmatoarea ecografie este pe 6 martie si ne rugam sa fie totul bine.

Nervi

2010-01-28T07:55:00.000-08:00

Am o mica problema cu duduile parfumate, in colanti si cu Vuitton-ul pe mana care dau lectii de viata si au senzatia ca sunt destepte daca citesc '10 ways to get smart'. De ce am o problema? Sudarea unei conversatii decente cu specimenul susnumit este o provocare care te lasa paralizat de nervi, neputincios si tremurand intr-un colt. Daa, puterea acestor halucinante creaturi este uriasa: ba le apara un 'tatic" darnic care isi misca gusha daca deranjezi "fetitza", ba iti citeaza din carti de ramai perplex si pentru cateva secunde (pana iti amintesti cu cine vorbesti) te crezi tampit, sau in cel mai rau caz iti dau sfaturi, pentru ca ele stie cum e cu iubirea, cu cariera, cu piata..
E suficienta o singura intalnire pentru ca viata ta sa fie complet ruinata in urmatoarele 12h.
Cum sa o opresti? Cum sa-i spui ca e tampita de ingheata apele? Cum sa-i spui ca e penibila cand citeaza din '10 ways to..(completati cu ce vreti)..Raspuns: nu-i spui, o ignori si speri ca viata o s-o dea cu capul de vreun perete tapetat cu mandrie, decenta, cioc mic..si alte valori necunoscute in jungla prostituatelor..

Stupefactie

2010-01-26T00:38:00.000-08:00

Pe langa frigul ingrozitor de afara, care toceste nervii ca un compresor si iti induce starea aia de tensiune perpetua mai afli de 'profesionalismul' sistemului medical din Romania.
In opinia mea maternitatile si spitalele de copii ar trebui sa fie muzeu, sa dispuna de toata aparatura necesara desfasurarii procesului medical la standarde de decenta, ca sa nu lovesc spunand in mod profesionist.
Astazi discutand cu o prietena insarcinata care a avut nenorocul de a avea nevoie de servicii medicale maternale, aflu cu stupoare ca in maternitate nu exista ser pentru perfuzii, nu exista calmante iar procedura e urmatoarea: se suna una bucata de sot (deja disperat ca isi vede nevasta latita pe mesele alea de metal), se trimite la farmacie sa cumpere perfuzii, calmante, etc ..ca altfel nu te poate ajuta nimeni. Este abominabil! Imi este aproape imposibil sa cred ca nu exista bani la cat fura 'oficialii' din Romanica noastra. Suntem in reforma de cand ma incaltam eu invers si probabil cand voi iesi la pensie tot in reforma vom fi.
Este salutara si mult asteptata deschiderea primului spital privat din Iasi care va avea si prima maternitate privata din zona, cu servicii performante de neonatologie si asistenta medicala pentru copii nascuti prematur.
Sunt constienta ca tarifele nu vor fi accesibile oricui insa cand vorbim de o sarcina, siguranta mamei si a copilului este primordiala. Orice femeie merita sa simta ca este ingrijita in timpul nasterii si dupa nastere..nu sa se gandeasca daca are spitalul calmante si ser de perfuzii..

Pasiuni din alte vremuri

2010-01-11T02:09:00.000-08:00

Imi place sa cant..e o pasiune care creste odata cu mine din copilarie, cand se manisfesta in timp ce urcam in cada si fredonam imbujorata 'Fotoliul din odaie' al Mirabelei Dauer.. Deodorantul mamei mi-a fost fidel microfon ani de zile in spectacolul meu, parintii, bunicii, prietenii, spectatori emotionati ... imi imaginam ca sunt in fata a zeci de mii de oameni care tresar la auzul vocii mele... Crescand, iubind anii '60, scena s-a mutat intr-o atmosfera alb-negru, un bar, fum de tigara, seara tarziu, doamne elegante si barbati cu gulerele ridicate iar in fata lor un 'eu' elegant si sofisticat cantand jazz. Daca as sti sa pictez as reda acea atmosfera cu o precizie matematica, mi-am imaginat fiecare detaliu, colt, tablou, desimea fumului de tigara, rujul meu si lumina reflectorului de deasupra scenei..
Si acum, din cand in cand, ma cuprinde acel entuziasm si fredonez din adancul plamanilor cantece mai mult sau mai putin celebre, spre deliciul Domnului C. care citeste langa mine ziarul si mai scapa din cand in cand cate un zambet..admirativ..cred eu:).
Daca stau si ma gandesc cantatul este singura pasiune pe care am purtat-o cu mine de-a lungul timpului..au ramas in urma: hainele de politista, stetoscopul, catalogul..actoria..

Codul lui Oreste

2010-01-11T00:18:00.000-08:00

Aseara am vizionat pentru prima oara emisunea 'Codul lui Oreste' pe B1Tv. Imaginea mea despre Oreste ramasese alaturi de Mircea Badea...o aura amuzanta spre neserioasa.
Emisunea are o tenta argumentat religioasa, sustinuta de discutii pragmatice cu persoane documentate.
Aseara unul din subiecte mi-a taiat respiratia..aparitiile din ce in ce mai dese ale Fecioarei Maria in diverse colturi ale lumii, unele din ele atestate de Biserica Catolica drept miracole.
Auzisem despre icoanele care plang cu mir, cu sange, insa pana nu vezi cu ochii tai lacrimile totul este o poveste frumoasa cu iz fantastic. Aseara m-a infiorat fiecare film, fiecare fotografie, multimile ingenunchiate in fata miracolului si pentru prima oara m-am intrebat ..intr-adevar cat timp mai avem... Aceste aparitii au fost din ce in ce mai dese in ultima suta de ani si aduc cu sine profetii si rugaminti de regasirea a spiritualitatii, a iubirii, atribute care sunt in noi dar pe care uitam sa le cultivam, probabil din lipsa de timp, interes, incredere..
Viteza ne indeparteaza de eu-l spiritual, de nevoile sufletului caruia nu-i lipsesc haine, parfumuri, masini ci iubire, meditatie, smerenie.
Inca nu am invatat cat este de important sa iti ceri iertare, sa multumesti, sa crezi si undeva, cineva ne contabilizeaza si mi-e frica de pedeapsa care se pare.. va fi contemporana cu noi.
Detalii despre ce am vazut aseara puteti gasi la adresa http://carareauniversului.blogspot.com/ .

Of-uri

2010-01-08T08:13:00.000-08:00

Am descoperit ca e al naibii de greu sa-ti cultivi gandirea pozitiva cand ai atatia oameni de multumit in jurul tau.. credeti-ma ca incerc sa fiu 'zen' insa mereu ramane cineva ofuscat...ma intreb daca exersarea gandirii pozitive e sinonima cu izolarea, cu egoismul si egocentrismul..ca sa ramai pozitiv intr-o lume unde toti sufera de ceva este foarte greu. E cumplit sa vezi un om drag care sufera si tu sa indrugi langa el planuri roz si ipostaze vesele...Sau mai exista o varianta..nu ma 'mulez' pe stilul pozitiv..insa nu mi-am pierdut de tot speranta, inca mai incerc.
Planul meu pe 2010 este sa imi cultiv latura pozitiva, sa o fac dominanta..din pacate in jurul meu nu ma ajuta nimeni..va trebui clar sa am un plan B, pentru acea situatie de nedorit cand totul in jur devine stire de la ora 5..

Bun venit 2010!

2010-01-05T02:30:00.000-08:00

Anul acesta Revelionul l-am petrecut in Iasi, cu prieteni apropiati, intr-o atmosfera degajata, foarte prietenoasa. 2009 fiind categoric un an de criza bugetul alocat sarbatorilor a fost deficitar. 2010 m-a aruncat practic din fata sticlei cu vin in fata laptopului la birou, fara a-mi ingadui macar o zi de reacomodare sau acea perioada propice intocmirii listei de 'to do' pentru urmatoarele 12 luni. Printre picaturi si facturi imi mai promiteam sa termin cursurile de germana, sa reincep dansurile, fizioterapia pentru spate..sa ii acord sotului meu mai multa atentie, sa iesim mai des din localitate, sa petrecem mai mult timp cu prietenii, cu familia, sa ne schimbam centrala..etc.
Economic 2010 nu se anunta deloc grozav, poate chiar mai prost decat 2009..deja au inceput scumpirile, rata somajului creste alarmant, deci ramane ca fiecare dintre noi sa isi gestioneze toate resursele cum crede mai bine.
Mi-am propus sa cred ca viata e 'zen' daca o lasi sa fie...daca nu te impotrivesti tu cu ganduri negative si agresivitate..vreau sa cultiv gandirea pozitiva..asta inseamna sa fiu inconjurata de oameni pozitivi, sa nu ma uit la stirile de la ora 5 (oricum e imposibil ca sunt la birou), sa accept ca nu toti suntem facuti sa functionam la fel, sa inteleg dezamagirile ca pe o lectie de viata, sa contez eu mult mai mult, sa respir diminetile ca in copilarie, sa am grija de sanatatea mea, sa nu-mi mai aman controalele la medic, si sa spun mai des celor din jur ce mult inseamna pentru mine..
Sa aveti un an mai bun si sa va schimbati in bine!

Another Christams is over...

2009-12-29T06:32:00.000-08:00

Da..si o spun cu regret pentru ca iubesc perioada sarbatorilor de iarna si mi se pare nedrept sa fuga atat de repede..
..partea buna e linistea, familia care e reunita...partea proasta e mancarea in exces, aglomeratia, telefoanele care suna fara oprire ... si acele mesaje depersonalizate care invariabil incep cu 'fie ca lumina...', sunt lungi, stereotipice si la care refuz categoric sa raspund. Oamenii pe care ii iubesc merita un telefon sau o felicitare scrisa de mana...da..stiu ca e demodat dar asta face diferenta..
...e o frenezie cu mesajele tipice, poezii si ma gandesc ca mai vine o tura de Revelion..'fie ca noul an...'..
Anul asta nu-mi fac bilanturi insa pasesc in 2010 cu destul de multa incredere ca voi realiza multe, ca voi face schimbari in bine..mi-am alcatuit schita horoscopului, nu dupa asezarea planetelor si dupa ceea ce imi doresc sa fac si am tot amanat. La anul nu mai vreau sa aman..:)..la anul am sa fiu o luptatoare, am sa reclasific prioritatile, am sa ma lupt cu mainile si picioarele impotriva rutinei, a banalului si a lucrurilor usoare...

..dar fiindca suntem in data de 29.12.2009, orele 16:51..back to work..

Magia sarbatorilor...

2009-12-09T06:19:00.000-08:00

E vremea veseliei, a bujorilor in obraji, a entuziasmului pueril, a abandonului hainelor de birou .... e vremea sa ne amintim de cei dragi, sa ne amintim de noi, sa visam la povesti cu reni si Mos Craciun...sa bem cacao fierbinte si sa primim colindatori...In ciuda superficialitatii secolului 21 este o atmosfera de poveste in luna Decembrie, e o stare de bine care te invie si iti da incredere...
As vrea sa am puterea sa pastrez magia pentru totdeauna, sa o transmit copiilor mei, sa nu las nimic sa zdruncine starea de poveste...
..acum imi plac filmele despre Craciun, imi place frigul..pentru ca miroase a zapada, imi plac serile linistite, mirosul de scortisoara din lumanari, cerul senin, iubesc imaginea mamei care coace prajiturele in timp ce in casa se aud colinde si noi facem bradul..imi place sa impachetez cadourile, sa ma gandesc la cei care le vor primi...
....m-as ascunde cateva zile intr-o cabana in varful muntelui, fara telefon sau alt mijloc de comunicare..sa ne bulgarim ziua si seara sa stam in fata focului cu un vin fiert in maini..si sa nu mai existe nimic altceva...

Va doresc tuturor un Craciun linistit, pace in suflete... sa va atinga magia sarbatorilor..sa gasiti multe cadouri sub brad, sa zambiti mult si sa va ganditi la toti cei dragi cu inima deschisa..

La multi ani!

http://robertvlase.wordpress.com/

2009-12-09T05:23:00.000-08:00

Sa incercam sa il ajutam, daca nu cu bani macar trimitand acest link mai departe..poate va ajunge si la cei care pot schimba ceva..

Multumesc!

Sistemul medical romanesc

2009-11-26T04:35:00.000-08:00

Una este sa auzi la altii dar cand ti se intampla tie totul capata proportii astronomice.
Ieri dimineata am mers la Policlinica Nicolina pentru o banala radiografie la coloana, dupa dureri zilnice..amanari, etc. Ajung acolo, stau la rand cuminte cca 50 de minte dupa care o doamna in varsta ma striga. Intru, ma dezbrac ascultatoare si ma aseaza la un aparat care mie imi parea a fi dedicat pentru plamani nicidecum pentru coloana mea cu probleme. Ma gandesc ca tehnica a evoluat si ca poate radiografierea spatelui se poate face si stand in picioare. Dupa mine, mai intra o domnisoara, care este intinsa pe o masa de radiografie. Pana aici toate bune si frumoase.
Pe la pranz sotul meu merge sa imi ridice rezultatul insa stupoare..radiografia nu a iesit bine si trebuie repetata. Ma ingrijora ideea de a face 2 radiografii intr-o zi insa mi s-a spus ca este perfect ok. Ajung acolo si de data aceasta, un domn, ma invita sa ma intind pe masa de radiografiere..intreb daca nu cumva dimineata m-au confundat cu domnisoara si mi-au facut la plamani..cu jumatate de gura imi spune ca da si ca nu a inteles ce scria pe trimitere !!!!????
Nu m-au intrebat nimic, puteau sa intrebe..'domnita ..unde vreti sa va 'pozam?'..nu..indiferenta maxima, aere de superioritate si serviciu medical infect.
M-am invatat minte oricum ca de fiecare data cand voi mai apela la servicii medicale sa ma interesez inainte despre pasii consultatiei, derularea ei, ca sa ma feresc de astfel de surprize.

Ganduri postelectorale

2009-11-24T04:20:00.000-08:00

Discutam ieri cu o prietena care mi-a spus mai in gluma mai in serios.."daca iese Basescu ma impusc in cap, daca iese Geoana ma impusc in picior"..analiza politica nu fac, nu pentru ca nu as vrea ci pentru ca fug de penibil si in plus, sunt multi cei care se ocupa doar de asta..am vazut ca mai nou si Mircea Badea e analist politic.
Cursa prezidentiala a avut trei capete de afis, Basescu, Geoana si Antonescu.
Dupa umila si neavizata mea parere, Geoana e marioneta comunistilor si securistilor si eu sigur nu mai vreau asa ceva pentru Romania, Antonescu e liberal...liberalii au mai fost la putere si au semanat doar dezastru.. Basescu are foarte multi dusmani, e limitat constitutional, nu are stofa de reprezentant al statului insa a urnit tara de pe loc, e singurul care a facut-o. Repet ca e doar o opinie personala, plasata pe blogul personal, nicidecum vreun manifest pro Basescu.

Romania are inca o pozitie firava in Europa, nu avem demnitate, suntem sclavii manipularii marsave ale unor 'personalitati' sonore bine sustinute..Avem nevoie de un lider, de o personalitate puternica 'neunsa', de un initiator de drum..vorba Carcotasilor..avem nevoie de Barack Obama..
Deci... daca iese Geoana ma impusc in picior daca iese Basescu.. tin pistolul aproape..

Dileme

2009-11-17T03:05:00.000-08:00

E ciudat spre sinistru tot ce citesc despre fatidicul 2012, decembrie.
Respect civilizatiile apuse, care au beneficiat de puterea cunoasterii stiintifice la un nivel inca imposibil de descifrat, insa toate aparitiile din presa, bloguri si alte mijloace media nu fac altceva decat sa creeze un haos, in special pentrul omul de rand care nu are cunostinte despre alinierea planetei, centura fotonica, radiatii electromagnetice, etc.
Schimbarile planetare au loc de foarte mult timp si se manifesta prin incalzirea globala, atacurile asupra mediului inconjurator care cu siguranta incepe sa protesteze agresiv, limitarea semnificativa a timpului terestru, virusi din ce in ce mai invazivi care determina o scadere progresiva a densitatii populatiei...
Odata cu descoperirea si analiza civilizatiei Maya apare si neconcordanta cu principiile si istoria religiei care intelege si detaliaza 'sfarsitul' intr-o lumina puternic dumnezeiasca si mai putin naturala, fireasca..in sensul unei consecinte directe asupra atitudinii distrugatoare a fiintei umane.
Sunt constienta ca suntem 100% responsabili de ceea ce se intampla in jurul nostru, prea putini iau atitudine, vocile 'verzi' nu au sonoritate suficienta ca sa schimbe ceva, iar nevoia abisala de profit va desconsidera pentru mult timp nevoia planetei de regenerare.
In privinta profetiei...'om trai si om vedea'...

Acceptarea prostitutiei politice...

2009-11-12T09:31:00.000-08:00

Orice ziar deschid dau de figura incercanata a unuia dintre candidatii la presedintia Romaniei.
Zambet fals, promisiuni ridicole, sloganuri preluate din manuale de marketing...toti ne promit ca va fi mai bine, fiecare insista pe ce nu au facut ceilalti, iar cetatenii tarii puse la bataie rabda de frig in apartamente comuniste, isi impart pensiile pe prioritati ca sa le mai ramana si de mancare, se gandesc cum vor achita ratele la banca, se sinucid ca nu mai fac fata datoriilor...
...astept cu nerabdare sa se incheie circul si prostitutia politica...sa reluam rutina primitiva cu care deja ne-am obisnuit, sa visam inca 5 ani la autostrazi, salarii si pensii decente, demne de Europa...

Bilant..

2009-10-19T01:40:00.000-07:00

Nu stiu cand a fugit 2009...timpul e o resursa din ce in ce mai limitata...se apropie decembrie, luna bilanturilor, a listelor lungi cu realizari, amanari, bucurii, tristeti....te intrebi..'ce am castigat?', 'ce am pierdut?'....tragi adanc aer in piept si te gandesti zambind ce mai urmeaza...
Ma mandresc cu decizia de a incepe cursurile de germana, decizie care de 3 saptamani imi imbogateste vocabularul si timpul; ma mandresc pentru ca este o idee cu care cochetez din liceu si abia acum si-a gasit implinirea, printre grafice, contracte, rapoarte si ..nervi.. Lista mai continea cateva activitati...cursuri de dans, pilates, etc.
O alta realizare majora la nivel de familie sunt zilele de vineri cand mergem la Filarmonica...este traditia noastra personala, o modalitate de a ne autodisciplina prin cultura, de a ne reaminti ce inseamna 2 ore de rabdare, la inceput impusa, apoi fireasca, de a te bucura de un timp scurs incet, complex si autentic.
Ceea ce este foarte trist e ca in 365 de zile am bifat doar atat...in rest ce am facut? ...m-am schimbat, am luat 'palme' si 'imbratisari' de la viata, mi-am regandit prioritatile, am refuzat sa mai regret deciziile, am invatat sa iubesc micile esente care inainte treceau pe langa mine si mi-am facut cateva promisiuni ...pe o lista..nematerializata..cu lucruri/aspecte pe care LE VOI bifa in 2010..

Cuvinte ..ganduri..concluzii

2009-10-15T04:21:00.000-07:00

Sunt momente dificile care ne marcheaza viata si etape care lasa cate o amprenta asupra gandirii, zambetului sau existentei per ansamblu. Suntem fiinte sociale, avem nevoie de gesturi si cuvinte care sa ne confirme dragostea, nevoia, intelegerea, aprecierea...lipsa lor ne izoleaza, ne tulbura si ne inaspreste. Libertatea poate insemna eliberare sau instrainare, cuvintele dure pot influenta o decizie care declanseaza un lant intreg de evenimente placute sau nu...Un om alungat din fata unei usi nu se va mai intoarce niciodata acolo, nici cand cel din spatele usii va dori sa-l primeasca..
Fiecare gest, din fiecare zi...reprezinta o alegere facuta si sunt putine ocaziile cand mai pot interveni asupra rezultatului..sentimentele sunt supuse schimbarii, sunt determinate de factori externi pe care daca nu stim sa ii gestionam vom fi niste mari pierzanti...
Investitia in fiecare zi, o vad ca pe o cladire la care tot mai adaugi un nivel...nivelul se poate inchega bine pe cladire sau poate cadea...la final sunt oameni care au zgarie-nori...alti abia se zbat la etajul 1..

Nu am scris maxime, am scris cateva cuvinte bine directionate, care intelese pot aduce mult bine, ignorate pot declansa mult rau..

O alternativa realista..

2009-09-24T00:11:00.000-07:00

http://remuscernea.ro/2009/09/sistemul-vs-remus-cernea/

Lupta cu viteza

2009-09-21T09:00:00.000-07:00

Sunt o romantica incurabila. Imi plac povestile de dragoste cu iz de roman, cu fluturi in stomac, cu acea privire naiva care tradeaza sentimente profunde, cu cine romantice la lumina lumanarilor si trandafiri pe scaunul din dreapta al masinii. E adevarat ca populatia cu inclinatii reale spre romantism este pe cale de disparitie, ca resursa timp e din ce in ce mai redusa, ca nevoia de supravietuire este mai puternica decat nevoia de implinire sufleteasca.
Parca s-au imputinat momentele cand un film ma induiosa pana la lacrimi, cand analizam atent o privire, un gest si incercam sa-i descifrez adevarata insemnatate..acum ziua intreaga este un maraton stupid care are drept unic scop afirmarea profesionala, saltul in cariera si ziua de salariu.
O, ce bine ar fi daca am incetini cu totii un pic ritmul, daca ne-am uita atent in jur, daca am respira adanc aerul dintr-o padure, daca am mirosi incet un trandafir cu siguranta ne-am da seama cata esenta pierdem, cate tresariri, cati oameni..
Mie imi lipsesc mult cele de mai sus, momentele rulate cu incetinitorul..
Nu mai constientizez cand si cum trec saptamanile, nu-mi amintesc ultimul moment de relaxare totala, nesimtita, de armonie cu mine..azi e luni..acusi e vineri si balanta nu indica nici macar un moment care sa treaca incet, domol, calm..

Romania...

2009-09-15T01:34:00.000-07:00

Iasi-Bucuresti, cu masina inseamna cca 400km, mai exact 5 ore de mers, cu o viteze medie de 85 km/h. De ce o viteza de 85 km/h, abia aceasta este o intrebare interesanta. Pentru ca treci prin 'jde saturi unde intalnesti de la 25km/h pana la 50km/h limitari de viteza, radare pofticioase care abia asteapta sa te traga pe dreapta si sateni bauti care oscileaza intre balans stanga-dreapta in drum spre casa.

Cred cu putere ca suntem singura tara din Europa fara autostrazi, singura tara din Europa inca dominata de imbecilizare si manipulare politica; e strigator la cer ca la 20 de ani de la Revolutie noi inca nu avem infrastructura pusa la punct, dar ne plangem de lipsa cresterii economice, saracie, ne intrebam de ce nu vin investitorii etc.

Traim intr-o tara comunista chiar daca am alungat regimul, suntem manipulati an de an de niste burti hranite din bani publici, de amante intretinute si siliconate cu bani de la buget.

Auzisem ieri la stiri cum cretinii vor sa trimita la vot "cetatenii" de la 16 ani..nu mai au electorat, vor sa intinda micul si berea spre adolescentii usor influentabili care se vor simti mai "cool" daca voteaza. Nu mai conteaza ca la 16 ani inca te incalti invers, ca politica este pentru tine doar un motiv bun sa schimbi canalul la TV.

Am fost invatata in facultate ca e bine sa mergi la vot, ca e singura modalitate de a incerca macar sa schimbi ceva, insa anul acesta nu voi merge pentru ca m-am convins cu tristete ca nu avem scapare si ca gradul de indobitocire este foarte mare.P
Putinii oameni cu initiativa sunt fie redusi la tacere in mod ingenios fie sunt inghititi de multimea flamanda, care-l aclama sus si tare pe tatuca Iliescu.

In concluzie, eu reprezint un cetatean roman obosit, plictisit, dezarmat, pesimist, care cocheteaza din ce in ce mai des cu relocarea (nu-i spun emigrare ca nu-mi place nuanta) si care nu doreste sub nici o forma sa-si creasca copiii intr-o putrefactie sociala, economica si politica, in blocuri tip cutie de chibrituri, intr-o lume plina de hoti, curve, securisti si lista ar putea continua daca nu mi-ar suna telefonul..

Romantism de duminica

2009-09-06T04:45:00.000-07:00

Tocmai am terminat de vizionat un film pe HBO, o comedie romantica de duminica..Nu stiu cum se face ca mereu ne regasim intr-un personaj din film, ne recunoastem reactiile intr-o situatie inedita cu care se confrunta eroul sau eroina din pelicula.
Sunt cativa ani de cand am iesit din facultate, cand prioritatile mele erau adanc gravate in tabla mea de valori. Stiam ce vreau sa fac, imi imaginam parcursul si simteam in nari mirosul succesului, al implinirii. Eram atat de convinsa ca nu-mi voi schimba nicicand perceptiile.
Viata e oarecum destul de corecta chiar daca de multe ori indreptam degetul si sustinem cu inversunare ca "life is shit". Ea ne ia, ne da, ne arata diverse ipostaze care zdruncina din temelii visurile si ajungi sa-ti dai seama ca idealurile tale nu erau corecte sau cel putin nu pentru tine. Ma vedeam o carierista convinsa cu ochelari de vedere, "running in heels", temuta si apreciata, satisfacuta doar de cifra de afaceri a companiei. Hmm..
Nimic din toate astea nu conteaza daca seara acasa e lumina stinsa, miroase a frig iar patul e de o singura persoana. Ok, un timp va merge sa adormi citind Forbes sau orice alta carte despre cum sa fii un bun manager, dar la un moment dat, intr-o seara, ai sa intorci capul si ai sa lacrimezi amintindu-ti ultima oara cand ti-a zambit cineva din acel colt de pat.
E atat de linistitor sentimentul de apartenenta, atat de minunata jumatatea de pat ocupata, atat de melodios un "buna dimineata" somnoros spus cu jumatate de gura si atat de dezarmanta seara, intrebarea.."esti bine?", incat nici o recompensa materiala sau cifra de afaceri cu multe zerouri nu prea mai conteaza.
Dragostea nu tine de foame, e corect, dar nici banii n-au brate si buze, suflet sau ochi..
Merg sa-mi imbratisez sotul:)

Date de criza..

2009-09-04T02:42:00.000-07:00

Da..ma afecteaza criza financiara si nu ma refer neaparat la fluctuatia bancnotelor din portofelul meu rosu.
Lumea e trista, preocupata, toate conversatiile incep "vai" si se termina cu "nu mai stiu ce sa mai fac", planurile sunt amanate, ierarhizarea prioritatilor a suferit o prabusire infricosatoare si neasteptata si eu..sunt deprimata.
E rau peste tot, astepti luna de luna sa vezi daca mai figurezi pe lista de plata a companiei, citesti tampenii prin presa si se apropie si campania electorala. Refuz categoric sa scriu ceva despre clasa politica din Romania sau absenta ei, avem cu totii televizoare si acces la informatii.
Nu stiu cat mai dureaza, dar e cert ca la noi va dura mai mult decat in alte parti (Germania si Marea Britanie au inceput sa-si revina, SUA si China dau semne de relansare).

Cred ca acum invingatorii sunt oamenii calculati, realisti, atenti la tot ce se intampla, loiali si foarte bine pregatiti.
E un moment bun pentru obtinerea unei calificari in plus, a investitiei in dezvoltarea personala, a introspectiei si cred ca e prielnica si orice reorientare si reorganizare a activitatii profesionale.

Fila din Atlas de Marlanie Cotidiana

2009-09-01T01:22:00.000-07:00

Regret ca dupa atatea zile de pauza revin cu o postare agresiva si cu scrasnit de dinti.
Simt o sila istorica fata de pitzipoancele cu mers apasat, leganat, care misca genele cu cifra IQ-ului batai/minut, care sustin sus si tare cauze morale, care pozeaza in virgine timide si au rosu in obraz de la prea mult fard.
Trist e ca poti avea una pe un kg de rosii sau o masa la un restaurant cu stele, ca o gasesti peste tot, mai ales unde nu te astepti sa fie, ca te pacaleste cu chipul de copil nevinovat in timp ce se parfumeaza delicat cu Channel no 5. Daca ii pui o bratara la mana sau pomenesti in treacat de diamante, in 10 minute de cand te cunoaste deja iti va rosti primul te iubesc, convingator, cu ochii inlacrimati.
Tot trist e ca li se inmulteste samanta, ca isi fac loc prin lume nu cu inteligenta ci cu tricoul pe post de rochie la bratul unui cap rotund cu gusa in fata si gusa in spate, SUV si telefon Vertu.
Natzia dominata de testosteron actioneaza mai subtil si cu mai multa demnitate; kg-ul de rosii se transforma intr-un ceas sau intr-o carte de vizita in buzunarul cui trebuie, asta in timp ce rosteste discursuri despre moralitate printre buzele care inca pastreaza iz de funduri pupate apasat.

Motivul postarii: saptamana trecuta a fost sufocata de exemplarele mai sus descrise..
E marti..

Haideti sa ajutam un copil sa traiasca!

2009-08-26T02:57:00.000-07:00

http://www.salvatiuncopil.com/home/index.php

Orice donatie cat de mica ii poate salva viata Ioanei. E un copil superb care are nevoie de ajutorul nostru ca sa traiasca si sa-si bucure parintii.

Insuficienta

2009-08-17T08:32:00.000-07:00

Simt ca nu sunt suficienta.
Sunt atatea de facut, oameni de multumit, ego de multumit, un job solicitant si oricum as lua-o cineva ramane fara mine. Urmeaza explicatii, sprancene ridicate cu subinteles, mustrari de constiinta, etc. As vrea sa pot petrece mai mult timp cu ai mei (cum ma sfatuia cineva drag), sa-mi recuperez o parte din prietenii pierduti printre sarcini de serviciu, viata amoroasa si maturizare abrupta, sa simt ca-mi dedic si mie macar un pic de timp. Nu-mi dau seama cand 24 de ore au inceput sa fie insuficiente..si citeam undeva ca daca ziua ar avea 26 de ore tot insuficienta ar fi. Capitolul time management e cat de cat pus la punct, nu ma plang de dezorganizare, insa tot nu reusesc sa bifez multe din lucrurile care m-ar face pe mine si nu numai extrem de fericita.
Saptamana trecuta ne-am achizitionat bucurosi palete de badminton..ce mai..nebunie..planificam cate jumatate de ora seara de joaca in fata casei, ar curat, ne mai relaxam si aruncam grijile odata cu fluturasul..insa..nu am apucat. Ba e tarziu, ba e racoare, ba mi-e somn, ba are de lucru..si paletele stau acolo pe pat, ambalate, cu pret pe ele si eu ma privez de putina liniste si impacarea ca am facut ceva util mie, noua.

Gata ziua de azi..I'm headed home:)

Eu cu mine

2009-08-10T06:25:00.000-07:00

Da..astazi m-am hotarat sa scriu despre o relatie intima, necesara, salvatoare si din ce in ce mai putin actuala..relatia cu..mine. E vorba despre acel moment de liniste cand reusesc sa ma gandesc doar la mine, la ce simt, la ce nevoi am, ce ma doare, de ce. Nu inseamna jumatate de zi, maxim o ora, uneori si mai putin..cand privesc pe fereastra, sau imi mangaii cainele, sau privesc in gol de pe o canapea confortabila, cu o cafea in mana. Atunci mai gasesc niste raspunsuri, imi amintesc de ce mi-e dor si trag mental niste concluzii.
Nu..nu sunt intotdeauna bune concluziile nici starea de suflet nu e perfecta dupa introspectie. Nu gasim mereu raspunsurile asteptate..
Deci practic cum ma ajuta?
Ma ajuta sa ma simt relaxata si in intimitate cu multe aspecte de viata ascunse de tumultul zilnic; ma ajuta sa-mi inteleg mai bine reactiile si poate sa stiu sa le explic mai bine celor care "le suporta"; imi da curaj sa recunosc ce-mi doresc; imi aminteste de ce am uitat sa fac si imi revigoreaza imaginea despre mine, un pic distorsionata dupa zile monotone, rutinate..

Utilitatea studiilor..

2009-08-03T08:29:00.000-07:00

Navigand astazi pe Linkedin.com am dat peste o dezbatere interesanta intr-un grup, si anume "Ce iti ofera facultatea si cum te pregateste pentru un job full time?".
E o intrebare foarte buna, la care m-am gandit de foarte multe ori.
Suntem o natiune sufocata de diplome, cu peretii plini de licente, titluri si realizari academice, insa ce are practic in mana un absolvent cand iese vesel si optimist pe usa universitatii?..Are un suport de curs..atat. Are o gramada de definitii in cap, tipuri de management si strategii de marketing insa reuseste sa prinda un job de livrator pizza, agent de paza sau sofer. Nu generalizez, insa in mare parte din cazuri aceasta este finalitatea. Ca e lipsa de sansa, ca e aglomeratie pe piata muncii sau ca formatorii nu iau in calcul o colaborare cu firmele angajatoare pentru a oferi o sansa reala studentului cand inca se afla pe bancile facultatii, exista clar o problema.
Ca si proaspat absolvent cand deschizi un site de joburi, te cuprinde frica pentru ca joburile din domeniul tau, unde te regasesti la job description, toate cer...experienta. Ok, dar tu in facultate ai invatat, de unde experienta? Imi amintesc de cate ori mi-am adresat eu aceasta intrebare. In facultate colegii mei care lucrau, fie incheiau asigurari, fie lucrau chelneri in baruri. Cand termini economie, marketing, filosofie sau stiinte politice, faptul ca stii ce inseamna 50 gr de whiskey nu te va propulsa in fata unui angajator.
De ce nu sunt profesorii preocupati de viitorii absolventi?
De ce nu se colaboreaza cu firmele locale pentru crearea sanselor, macar prin programe de practica, voluntariat si de ce nu part-time-uri care ulterior sa figureze in CV ca si experienta, pe aria ta de actiune..In felul acesta am elimina panica post absolvire cand cu diploma in mana nu stii incotro sa o iei.

Sa speram ca urmatoarele generatii vor avea sansa de a beneficia de o deschidere mai marepe piata muncii, atat din partea cadrelor didactice cat si din partea companiilor care activeaza local.

Concluzii de marti

2009-07-28T03:08:00.000-07:00

E ciudat cum se schimba idealurile sau prioritizarea lor.
Imi doream un job stabil, solicitant, unde sa mi se graveze numele in marmura la fiecare proiect reusit, sa stau singura in birou, sa nu-mi mai fac singura cafeaua ca sunt zile cand ..chiar nu am chef...etc.
Acum, azi, marti, 28 iulie 2009 imi doresc un job de care sa scap seara in fata usii cand intru in casa. ATAT. Cele descrise mai sus par acum banale, diincolo de realizabile, insa blestemul taskurilor e lipit cu un glue ingenios de spinarea mea aproape cocosata de idei sau lipsa lor.
In dus/pat/bucatarie ma gandesc ce deadline din contractul lui X se apropie si imi propun sa-l notez peste tot ca sa nu-l surclaseze Y cu vreun act aditional..

Copiii nu ar trebui sa-si faca temele acasa..scoala e tot un orar strict de studiu, in timpul acelor ore trebuie rezolvate temele, acasa copilul trebuie sa se joace, sa fie..doar copil, iar eu acasa ar trebui sa fiu doar sotie..

mda..asta e concluzia de marti..

Parfum difuz de vacanta

2009-07-27T02:17:00.000-07:00

Da, azi e prima zi de munca dupa doua saptamani de vacanta, detoxifiere si rupere de realitatea cotidiana.

Croatia..
un taram necunoscut pana acum (pentru noi), o tara care nu face parte din UE, desprinsa din fosta Iugoslavie, despre care auzisem numai lucruri frumoase.

Inca incerc sa-mi dau seama de ce concediul acesta este mai deosebit decat toate celelalte..ca am fost doar noi doi? ..posibil..

Insula Pag seamana cu un colt de Paradis (asa cum mi-l imaginez eu), oarecum ferit de "deliciile" modernitatii si ancorat in traditie; strazi mici, labirintice, case apropiate, oamenii zambitori, obisnuiti cu turistii, nici un Mall (stiu ca pentru unii e o tragedie insa pentru noi a fost o surpriza placuta)..experienta de shopping insemna o multitudine de tarabe vesele cu suveniruri home/hand made sau magazinase ascunse printre cladirile ferite de soare.
Chelnerii zambeau, erau fericiti sa-ti aduca o apa minerala si niste fructe de mare, erau atenti sa fii multumit; nu cred ca in Croatia chelnerii merg la cursuri de customer service(!!)..ci doar stiu ca mare parte din beneficiile tursimului local li se datoreaza si lor.

Fiecare straduta perfect asfaltata, pana in capatul insulei, pana in apa..

Marea de un turcoaz sfidator si de o curatenie enervanta pentru un roman obisnuit sa innoate printre alge, pungi si fecale..

....iar pentru mine a fost a doua luna de miere, o regasire atat de necesara, incat fiecare gest de la dormitul la pranz, plaja in balcon, masaj cu Voltaren si pana la plimbarile seara pe plaja, cutreieratul insulei mi-au reamintit ce ochi frumosi are, cum stie sa zambeasca, cat valoreaza o clipa de tacere in bratele lui si cat de norocoasa sunt sa-l am..

Ganduri cu parfum de concediu...

2009-07-07T00:28:00.000-07:00

Vreau sa stau degeaba..sa nu fac absolut nimic solicitant fizic sau intelectual, sa nu mai aud elucubratii ale unor minti bolnave care murmura zilnic atrocitati.... vreau sa stau intinsa pe o plaja goala, salbatica, deloc amenajata, sa-mi umplu plamanii cu aer sarat nepoluat, sa uit ce sonerie am pe telefon si sa savurez cateva momente de evadare.
Revin invariabil la senzatia de liniste care mi-o ofera marea..singurul loc unde tacerea aduce raspunsuri, unde agitatia provoaca calm si unde mi-as dori sa locuiesc cel putin 3 luni pe an...
Sambata plecam spre Croatia si mi-am propus sa revin plina de energie, poate cu niste raspunsuri si detehnologizata (imi iau doar un telefon cu mine..!!!!).
Urasc sa fac bagajul..as vrea sa plec cu mainile in buzunar, ochelari pe nas si cand ajung acolo sa-mi iau ce am nevoie..mda...dar as avea bagaj de facut la intors..Hmm..o problema existentialista profunda cu o componenta dramatica imposibil de neglijat..

Revin..

Nedumerire..

2009-07-06T08:46:00.000-07:00

Intr-o discutie foarte serioasa, profunda si animata cu psihologul meu imaginar intrebam naiva de ce ma deranjeaza oamenii care poarta ochelari de soare in mall/showroom/cinematograf(!), tribunal(!!)..etc..ca sa nu mai mentionez ca sunt cat jumatate de fatza si scrie maare pe ei D&G..Daca mesteca si guma presiunea sangelui meu atinge cote alarmante.
Mmm..psihologul pare ingrijorat si pare sa-mi sugereze un concediu binemeritat dupa un an cam agitat..insa nu vad legatura cu cele mentionate mai sus..
S-a intamplat astazi..in mediul elegant in care imi desfasor activitatea.. un ins cu parul geluit si pantofi cu varf ascutit ma privea (cred!!) confuz din spatele ochelarilor negri D&G of course in timp ce-i prezentam o minunatie de oferta..
Mereu am considerat ca ochii exprima mai mult decat orice gest si sunt mereu atenta sa surprind orice semn de nesiguranta/neincredere..dar Zorro era impenetrabil in armura lui cumparata din Mall la reduceri cu mainile adanc infipte in buzunar.
L-am intrebat timida "Va este clar pana aici? Putem merge mai departe?"..Raspuns - Un mestecat de guma si un gest cu capul balansandu-se dintr-o parte in alta..
Mi se inrosesc obrajii povestind, insa psihologul imi aminteste ca mai am jumatate de zi, deci ma opresc aici cu frustrarile pe azi..

Saptamana marcanta

2009-07-03T06:13:00.000-07:00

E ciudat cum de o saptamana, zilnic, ma uit la toate inregistrarile despre/cu Michael Jackson, cel realizat de Oprah, apoi controversatul material realizat de Bashir..Nu mi-as fi imaginat niciodata ca voi vrea, la un anumit punct din viata mea sa cunosc povestea "Regelui"..si iata-ma in a 7-a zi de investigatii online pe aceasta tema.

Nefiind fan inrait probabil as putea judeca mai la rece toate aparitiile, excentricitatile si comportamentul in sine, marcat parca pelicula cu pelicula de lipsa acelor ani ai copilariei.

Marturisesc sincer ca acel om nu ar fi putut fi pedofil iar motivul este cel mai banal posibil: un copil abuzat nu va deveni niciodata un adult abuzator.

Da, ok, avea carente psihologice, a apelat cu siguranta la chirurgia estetica mai mult decat ar fi trebuit, dar din nou, nu cred ca il putem invinui direct pe el pentru ce viata a trait pana la independizare, care probabil nu a fost niciodata definitiva.

Ar fi fost linistitor pentru fani si nu numai sa iasa la lumina numele celor care ii procurau pastilele, numele celor care au avut intr-adevar de castigat in urma proceselor, defaimarii si chiar al mortii sale; au explodat vanzarile albumelor sale abia dupa ce a murit, apare pe pagini intregi de ziare, a cazut Google-ul in ziua cand a murit din cauza numarului mare de accesari..pacat ca a trebuit sa moara pentru ca lumea sa-si reaminteasca de el.

Chiar eu..pana sa aflu ca a murit nu ma interesa daca este sau nu pedofil, de ce si-a schimbat fizionomia in timp..poate daca ne pasa mai mult in 1993, in 2005..lucrurile ar fi stat altfel..

Acum se va linisti..

Nu vor mai fi demoni care sa-l urmareasca...

Dumnezeu sa-l ierte!

Dulcele gust al "ieftinelii" mediatice

2009-06-30T07:46:00.000-07:00

Ziua de 26 iunie 2009 probabil va ramane in istorie, drept un moment negru in muzica mondiala.
Sunt convinsa ca 90% din populatia globului a auzit macar o data in viata de Michael Jackson.
Nu am fost un fan inrait, nu plangeam la Tv cand aparea, nu-mi smulgeam hainele, insa mereu i-am recunoscut valoarea, unicitatea.
Imi repugna insa cat de ieftini sunt ziaristii din ziua de azi, cat de murdara e meseria de ziarist, care se taraste pe sub usi, calca in picioare principii doar sa scrie ceva de prima pagina.
Moartea acestui idol muzical este o durere sfasietoare pentru familie, pentru fanii din toata lumea, chiar si pentru cei ca mine care doar l-au apreciat.
Dragii mei domni ziaristi cui i-a ajutat sa stie ca Michael Jackson avea 50 kg, era aproape chel, avea vanatai, nasul aproape cazut?!...
De ce nu i s-a permis sa paraseasca lumea cu imaginea intacta de superstar inzestrat cu un car de talent, de ce incep inventiile, calomniile, acum cand singurul lucru care ar trebui facut e sa rememoram secvente, videoclipuri, emisiuni si sa ne intiparim in minte imaginea unei personalitati complexe, a unui talent colosal in timp ce apasam "play" pe telecomanda..
Desi e tarziu, admir foarte mult curajul actritei Farrah Fawcett, care si-a inregistrat toata agonia de cand a fost diagnosticata cu cancer si pana la final..acolo nu mai e loc de speculatii, nu mai e loc de calomnii, oamenii au vazut singuri adevarul despre ultimele luni din viata unuia din "Ingerii lui Charlie" (Farrah's Story)..
E trista societatea in care am ajuns sa traim care nu mai respecta nimic decat banul..

Teoria jocului - Vanatoarea de cerbi

2009-06-26T01:25:00.000-07:00

Sa vanezi cerbi: animale mari, agile, pe care un vanator ar avea dificultati sa le doboare singur. Dar daca vanezi in grup, poti scoate cerbul din desis si sa il aduci in bataia pustii cu conditia ca toti sa ramana pe pozitii, impiedicand cerbul sa fuga. Dar fac ei asta?
"Daca era vorba de a vana un cerb, toti realizau foarte bine ca trebuie sa ramana credinciosi pe pozitie; dar daca se intampla ca un iepure sa treaca prin vizorul unuia dintre ei, acela ar fi plecat fara scrupule, in urmarirea iepurelui si dupa ce si-ar fi prins prada, i-ar fi pasat foarte putin ca a fost motivul pentru care tovarasii sai si-au pierdut prada proprie" (Jean-Jaques Rousseau - Discurs asupra inegalitatii).
Acum incepe necazul: un grup mare de vanatori coopereaza pentru a inconjura un cerb, dar cercul este rupt de un vanator nerabdator care goneste dupa un iepure. Un iepure este o prada buna pentru cel care il prinde, desigur, dar nu este de nici un folos pentru ceilalti, pe cand cerbul ar fi hranit intregul grup.
Jocul examineaza daca aceasta cooperare intre vanatori poate ramane stabila in fata distragerii cauzate de cineva care se indreapta spre o recompensa rapida, dar mai mica.
Scopul analizei teoriei jocului este acela de a arata ca exista doua strategii diferite (sau echilibre) care sunt stabile: ori fiecare goneste dupa propriul iepure, ori toata lumea coopereaza la doborarea cerbului. Calculul pentru fiecare jucator este simplu: un cerb are mai multa carne, chiar daca este impartit, dar poti sa il prinzi numai daca toata lumea face acelasi efort; daca vreunul se duce dupa iepure vanatoarea esueaza.
In concluzie, totul se reduce la incredere.
Nu este dificil sa ajungi la echilibru in ceea ce priveste iepurii. Toata lumea pleaca pe cont propriu si pastreaza toata hrana pe care o prinde. Este mai greu sa treci de la echilibrul iepurilor la echilibrul cerbului. Aceasta implica un acord intre vanatori, deci, din nou, INCREDERE.

Euroimbecilizare

2009-06-09T07:08:00.000-07:00

Si asa trecu si glorioasa zi de 7 iunie 2009..
Un popor roman satul, scarbit si indiferent, martor inert al prostitutiei politice din minunata noastra tara.
Nu m-a pasionat niciodata politica romaneasca, nici mondenitatile din tabloide, cu toate ca sunt reprezentate de aceleasi persoane. Noi nu avem policiticeni ci marionete atent manipulate din culise, nu avem vedete ci pitipoance dezbracate care fac genial playback.
In vremea studentiei credeam cu ardoare in datoria civica de a merge la vot, simteam ca stampila pusa de mine pe un nume poate imbunatati ceva..duminica, pentru prima oara de cand mi-am castigat dreptul de a vota, nu am mers la urne; nu mai vreau sa votez, nu ma mai intereseaza deloc cine iese, de ce, cati mici a dat si unde pentru cate voturi. E un circ care sfideaza si cele mai permisive legi ale bunului simt..Vadim Tudor, Gigi Becali si mezina presedintelui, ma opresc la ei pentru ca sunt exemplele cele mai elocvente ale unei natii bolnave.
Daca romanii cred ca un desen botoxat, un oier si un dezaxat pot reprezenta Romania in Europa, pot ajuta la progresul unei natiuni inca posedata de comunism inseamna ca nu exista nici o speranta de revenire, de aliniere la normal. E trist pentru copiii care viseaza la un viitor fara pata, pentru parintii care sigur se intreaba ce va face copilul lor peste 15-20 de ani ..
Probabil odata cu inceperea mandatelor vom afla cum sunt cluburile de noapte din Bruxelles, cum petrece "mezina" cu burlacii bogati pe iahturi de sute de mii de euro, intre timp probabil va veni PSD-ul la putere iar tatuca Iliescu va toarce linistit in culise la pupitrul de comanda, zambind invingator.
Bravo natiune!

Mesaj..

2009-06-01T07:18:00.000-07:00

In unele momente de respiro sau timpi morti cum le zicem noi pe aici, ma gandesc la diverse aspecte, corelez povesti de viata sau invat HTML..mda nu prea au legatura, dar asta este..in vremuri de criza lucram la dezvoltarea personala.
Ma roade rutina; citeam despre "nemernica" prin reviste, bloguri, articole, insa credeam ca eu cu siguranta am s-o inving..ei bine nu. M-a lovit si m-a lovit in moalele capului. Traiesc cu senzatia ca fiecare zi este o copie xerox a precedentei, dar cu haine diferite..practic fac aceleasi lucruri imbracata altfel.
Mi-e dor sa fiu surprinsa (placut), sa ies din conventional, din costum, sa schimb traseul spre job, sa-mi schimb culoarea la ruj, partea de pat pe care dorm...muzica pe care o ascult, momentele cand o ascult. E frustrant rau sa stii dinainte ce faci in urmatoarele 10h si sa nu te abati nici cu un cm de la itinerariu.
Partea cea mai proasta e ca "blestemata" a lovit si in multi din jurul meu.
E trist sa ma vad pe mine robotizata dar e si mai trist sa-i vad si pe ceilalti, oameni dragi supusi aceluiasi tip de viata..pana acum nici unul dintre noi n-a avut interes/chef sa incerce ceva nou..eu ... in momentul de fata nu sunt convinsa ca merita sa incep o actiune de reanimare..cred ca in trecut tot la "Departamentul Reanimare" lucram si am hotarat sa-mi dau demisia..sa se angajeze si ei..

Teste de anduranta

2009-06-01T03:06:00.000-07:00

Nu..nu va imaginati ca depun eforturi fizice supraomenesti.
Incerc sa supravietuiesc crizelor de mitocanie in masa, lipsei de respect si instinctului de turma.
Nu-mi dau seama cat este de dificil sa dai din cap in semn de "salut" sa nu-l faci pe celalalt sa se simta ca un tampit..
O fi si asta un simptom al societatii vitezei; in curand vom da unii peste altii in casa/pe strada fara sa zicem nimic, ca nu avem timp.
E o zi de luni relativ compromisa, sa speram ca nu marcheaza toata saptamana..

Fenomene paranormale

2009-05-28T05:56:00.000-07:00

De doua saptamani traiesc ca intr-un film de Hitchcock.

O minunata pasare multicolora se izbeste derutata in toate geamurile casei mele incepand cu 4.30 am si terminand naiba stie cand. Am incercat 'jde mii de metode s-o indepartez de la aghiazma la ziare prin geam si nimic, am cautat pe internet cauze/solutii si in continuare am cearcanele pana la barbie de nesomn, pentru ca zilnic incepand cu ora 4 dimineata privesc tavanul si ii zic de bine pasarii pomenindu-i toti stramosii.

M-am iluminat azi dimineata in timp ce ma dopam cu cafea sa rezist 10h: ..hmmm nu e chiar o denumire foarte reusita de produs dar promite miracole; scrie ca emite sunete de primejdie ale altor pasari si alunga inaripatele de la locul cu pricina, respectiv geamul dormitorului meu.

Daca nici asta nu da roade..nu raspund de faptele mele.

Wish me luck!

Destinatii de vis IV

2009-05-28T01:50:00.001-07:00

Marmaris, Turcia...locul de intalnire intre Marea Egee si Marea Mediterana; gasesti aici un oras care respira naturalete si simetrie.

Padurile ce acopera muntii dimprejur formeaza o linie despartitoare intre cer si nisip. Marea, de un verde translucid, marginita de o plaja stralucitoare, ofera posibilitatea practicarii scufundarilor la mica adancime si innotului.

Din Marmaris puteti face excursii catre Rhodos, Insula Cleopatrei, la Pamukkale sau Casa Fecioarei Sf. Maria.

Plimabarile cu barca, explorarile golfurilor rupte de umanitate iti confera acea sentiment de independenta si fericire pura care mie personal imi lipsesc aici printre betoanele orasului meu iubit.

Destinatii de vis III

2009-05-28T00:28:00.001-07:00

Statele Unite ale Americii sau binecunoscutul taram al fagaduintei.

Am avut sansa sa ajung in 2007 in Seattle, oras aflat la nord-vest de statul Washington.

Exceptand lunga calatorie cu avionul, escalele si oboseala, experienta Americii trebuie traita, mai ales in locul unde s-a filmat celebrul "Sleepless in Seattle".

Trebuie alocate macar doua ore pentru Space Needle - restaurantul rotativ care ofera o panorama magnifica asupra intregului oras.

Muzeul Rock'n Roll din Seattle ofera posibilitarea fiecarui turist sa se simta vedeta pentru cateva ore; noi am iesit bucurosi de acolo cu un poster si bilete la propriul nostru concert.

Ce trebuie sa stiti este ca in Seattle duminica totul este inchis, strazile pustii si mirosind a esenta de brad..e momentul ideal sa privesti atent zgarie-norii, colosii de sticla care pazesc fiecare intersectie.

Trebuie sa aveti umbrelele pregatite pentru ca Seattle este un oras ploios, dar pana si ploaia face parte din farmecul sau..

Destinatii de vis II

2009-05-27T08:52:00.000-07:00

Viena..una din capitalele europene unde inca freamata istoria.

Mi-au placut cladirile semete cu arhitectura imperiala care domina fiecare straduta.

Mi-a placut castelul Schonbrunn, o marturie vie a traiului familiei regale, mi-a placut cursul lin al Dunarii, curatenia si felul in care locuitorii stiu sa valorifice potentialul oferit de zona.

Destinatii de vis I

2009-05-27T08:46:00.000-07:00

Tenerife..Paradisul pe pamant, un loc pe care trebuie sa-l vizitati macar o data in viata.

Gasesti decor selenar, vegetatie luxurianta care pare mai degraba desenata decat crescuta acolo, masini curate, plaje cu nisip negru, un ocean azuriu, oameni primitori si peisaje rupte din basm.

Mintiti poporul cu televizorul...

2009-05-27T06:24:00.000-07:00

E consternant sa vezi nivelul prostiei care zace in natia noastra de romani si nu inteleg de ce cu predilectie in Romania se manifesta atat de degradant, atat de "fara perdea".
Televiziunile sunt niste focare constante de mitocanii; eu il admir sincer pe Dan Diaconescu si va spun si de ce: daca romanul gusta cu atata pofta si nesat dizgratia, mojicia, imbecilizarea de ce un om destept sa nu profite? Iahtul, masinile de lux, au fost achizitionate de romanasi care scuipa seminte prin strungareata in timp ce sorb OTV-ul.
Mi-e mila de putinii oameni de cultura din tara noastra, care mai citesc, care asculta muzica buna si care merg la Teatru, vor fi inghititi de exemplarele "Atlasului de mitocanie urbana".
Nu stiu cat va mai dura pana vor trece urmele comunismului, a manipularii in masa, a furturilor grele sau pana cand vom mai fi cumparati cu un mic si o bere.

De fapt ce ma macina e ca in acest tip de societate bolnava imi vor creste copiii..
E foarte grav daca un adolescent preia controlul telecomenzii si vede cum se vinde virginitatea, cum se face streaptease la azilul de batrani, cum doamne respectabile intretin legaturi stranse cu animalele de companie..etc.

"Prostia relaxeaza, noi sarbatorim prostia/Si ne merge foarte rau aici la noi, în România/Vechile ideologii functioneaza/Într-un sistem tare lent/ ajuns la metastaza."...

Ganduri...

2009-05-20T06:27:00.000-07:00

Am multe goluri intre publicari pentru ca apar diverese evenimente caracterizate prin urgenta, care nu suporta amanare; si astfel imi incalc promisiunea de a posta zilnic cateva cuvinte. E ca un soi de exercitiu..cand petreci prea multe ore intr-un birou inconjurata de zeci de documente si termeni specifici activitatii, comunicarea non-profesionala tinde sa aiba de suferit.
In cele 2h dimineata si 2 seara petrecute cu sotul meu incerc sa renunt la neologismele imobiliare si adopt limbajul relaxat de acasa, incerc sa raspund la telefon mai putin intepenita in politeturi si hopa..devin om. Pfiuu uitasem cat este de placuta conditia simpla de om, cu un univers limitat, care are drept unica grija, ce mancare mai facem, unde mergem in vacanta, udatul gradinii, plimbatul cainelui, samd.

Cv-ul perfect

2009-05-18T07:16:00.000-07:00

Am descoperit zilele trecute un serviciu nou care vine in sprijinul tinerilor si nu numai, in drumul spre elaborarea unui CV clar.
Practic o echipa de oameni cu experienta in HR te invata ce inseamna informatii relevante, cum scapi de infloriturile inutile si care este modalitatea de a-i arata angajatorului ca stii sa te vinzi, ca iti intelegi valoarea.
Sfaturile primite sunt pertinente, ti se par firesti dupa ce le citesti insa nu te-ai fi gandit singur la ele niciodata:).

Enjoy!

www.iregister.ro

Business etiquette

2009-05-07T06:57:00.000-07:00

De luni pana vineri tinuta business, exclus zorzoanele sau culorile aprinse, nu denota seriozitate.

Pfiuuu ce mi-e dor de blugi, tricouri, seri prelungite pe tarasa, deruta maxima a doua zi dimineata si leneveala nevinovata, chiar nesimtita. E ciudat cum te schimba responsabilitatile, seriozitatea indusa de job, eticheta, anturajele, etc. cum nu mai poti fi natural, volubil, deschis, pentru ca te retine ceva..daca te recunoaste cineva din companie, daca vede ca razi cu gura pana la urechi in timp ce strangi tare o sticla de bere in mana..
Sa va dau un exemplu: zilele trecute am ajuns pe la birou in ziua mea libera, in blugi, geaca de piele intoarsa, adidasi iar scumpii mei colegi cu care impart traiul profesional de vreo doi ani, nu m-au recunoscut..se uitau lung, ciudat, la o faptura care indraznea sa fie relaxata si sa sfideze standardele business..deh.
Pe de alta parte cand lucrezi direct cu oameni vestimentatia ta devine un etalon, insa, militez pentru o zi in saptamana dedicata lejeritatii, nu neglijentei, in care outfit-ul sa fie unul degajat, casual, vesel..optimist.
Ce spuneti?

Deprimarea ca mod de viata

2009-05-07T06:34:00.000-07:00

Am cateva zile bune de cand m-am imprietenit cu deprimarea; ne alimentam una alteia izvorul nesecat de nemultumiri, ne plangem de mila una alteia si ne tinem de urat in zilele ploioase.
Mi-as lua cateva zile concediu sa ies din rutina asta chinuitoare si sa imi refac fortele ca sa o pot rupe cu deprimarea..nu vreau o relatie de lunga durata cu ea..e nasoala.
Cand eram mica imi placeau zilele ploioase, acum imi accentueaza starea de rau..imi vine sa zac in pat, ascunsa sub patura.
Daca m-ar intreba cineva ce m-ar bucura acum..nu prea as sti ce sa-i raspund..
I miss the old me..

1Mai - o zi plina de ..."semnificatii"

2009-05-01T02:03:00.000-07:00

"Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, această sărbătoare fiind cea mai mare a social-democraţiei.
În România, ea capătă tentă comunistă odată cu venirea la putere a Partidului Comunist, în 1945. Cum comunismul, la fel ca şi fascismul, făcea din orice eveniment motiv de paradă , au luat naştere mişcări de propagandă [manifestaţii], cu steguleţe, formaţiuni umane ce alcătuiau cuvinte de laudă, pancarde, flori, discursuri, cântări [1 mai muncitoresc] în cinstea partidului comunist, muncă patriotică, etc."

Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:- 1 si 2 ianuarie;- prima si a doua zi de Pasti;- 1 mai;- prima şi a doua zi de Rusalii;- Adormirea Maicii Domnului;- 1 decembrie;- prima si a doua zi de Craciun;- 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Avand in vedere ca la momentul publicarii acestui articol sunt la birou, este 1 Mai, intr-adevar ploua, dar tot zi libera este conform legislatiei romanesti in vigoare, prefer sa nu comentez in nici un fel ce am scris mai sus.

Mi s-a nascut nepotelul..Urrraa!!!

2009-04-28T01:00:00.000-07:00

Ieri seara in jurul orei 21 a venit pe lume o comoara, un baiatel frumos si sanatos asteptat cu drag.
A avut un parcurs intrauterin fantastic, dupa parerea mea; i s-a prezentat lumea cu glas bland si afectuos, a fost mangaiat de fiecare data cand vreun zgomot puternic ii intrerupea linistea, a descoperit ca ii place Holograf iar mama lui a stiut cum sa valorifice fiecare luna postnatala, bucurandu-se de orice mic moment de noutate trait impreuna cu pruncul ei.
Suntem cele mai norocoase fiinte de pe pamant pentru ca putem trai aceasta minunata experienta.

Sa ne traiesti micutule:)

Angajatii de carton - Caracteristici

2009-04-27T08:14:00.000-07:00

1. Vesnic nemultumiti
2. Fara idei
3. La fiecare 3 luni asteapta marire de salariu
4. Locvacitate deranjanta despre proasta functionare a sistemului coroborata cu lipsa oricarei initiative
5. Intarzie mereu chiar si cu 2 minute doar ca sa nu ajunga la timp
6. Barfa e activitatea preferata de birou, dupa Messenger si Solitaire
7. Informati despre ultimele scandaluri din presa si nu ma refer la Wall-Street

Astept continuarea listei..

Spirit de echipa

2009-04-27T05:58:00.000-07:00

Cam în toate anunţurile pentru joburi una din calităţile care te fac eligibil pentru un post, e abilitatea de a lucra în echipă; dacă dăm un search printre cv-uri, 90% din ele conţin la capitolul "aptitudini" - lucrul în echipă, inclusiv cv-ul meu.
Definiţia lucrului în echipa conform aşteptărilor mele, conform lecturilor de formare profesională pe care le-am citit înseamnă în foarte puţine şi cuprinzătoare cuvinte: trasul la aceeasi caruţă. Fară intenţie de a-mi transforma colegii sau pe mine în cai şi compania în căruţă, acestă sintagmă cuprinde foarte corect noţiunea de echipă. E suficient ca unul dintre membri să tragă strâmb, sau să-şi întoarca privirea pentru ca angrenajul să se clatine şi în cele din urma să şi cadă.
Căderea/clătinarea căruţei mai poate fi indusă şi de proasta manevrare a căruţaşului..caii pot fi ei foarte bine antrenaţi, hrăniţi, periaţi, recompensaţi cu fân premium, daca nu e căruţaşul în formă bună..se răstoarnă.
În multe comunităţi profesionale aud de scindări în echipe, de căruţaşi dezinteresaţi sau de cai sătui să hămăleasca şi care duc în cele din urmă la eşecul unui "drum", drum pentru care s-a muncit, s-a pierdut sudoare, s-au sacrificat momente în familie, cu prietenii, etc.
Ma opresc aici chiar dacă va părea un post fără concluzie, de fapt asta şi este..

Romania...de Paste

2009-04-23T08:01:00.000-07:00

A fost Pastele..am sarbatorit Sfanta Inviere, care parca in fiecare an e altfel.
Anul acesta am fost cu sotul meu si inca un cuplu la Manastirea Hadambu; e o locatie superba, la vreo 20 km de Iasi, cred ca unul din putinele locuri unde simti ca esti printre cele sfinte. E unul din locurile care merita vizitate.
Idem ca si Nasterea Domnului, Invierea Sa comporta forme antice de bagatelizare; nu reusesc sa inteleg cine este Iepurasul de Paste si ce naiba cauta in magazine, pe rafturi, in reclame, in tigaie..care iepuras fratilor?
Nu e oare mai simplu sa ceri un cadou decat sa tot inventam/copiem americanisme?
La slujba de Inviere afli toate mondenitatile din ultima luna, vezi cine s-a mai cuplat cu cine; cand ajungi acasa te indopi cu tot ce gasesti in/pe frigider, inghiti linguri, furculite, fugi repede la Urgente si gata Pastele.
Nu sunt o tipa foarte "bisericoasa" insa mi-e teribil de dor de traditii, se semnificatii profunde ale unor gesturi si asta pentru ca traim era vitezei si a automatizarilor. O slujba de Inviere ar trebui sa insemne liniste sufleteasca, pace, solidaritate umana; un post ar trebui sa insemne sacrificiu nu delicatese fara carne,lactate, oua; sunt atat de aglomerate bisericile de Paste, iar dupa...liniste, cate 2,3 credinciosi, cu capetele plecate, care cer indurare..in cimitire e plin de lumini..dupa..unul sau doua morminte ingrijite si luminate.
Intotdeauna am crezut ca notiunea de credinta, practicarea ei, e un mijloc subliminal de a stabili o ordine a lucrurilor; noi oamenii ca sa nu ne invartim haotic prin univers trebuie sa fim ancorati de ceva iar credinta ne oferea acel adapost. Nu vreau sa ma gandesc cum ar arata minunata noastra Planeta in absenta ei.

No comment

2009-04-13T08:13:00.001-07:00

Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici şi tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.
Nichita Stanescu

Becalizarea Romaniei

2009-04-09T02:35:00.000-07:00

Am sa ma avant intr-un subiect necunoscut, fara sa fiu informata cu regularitate in legatura cu mondenitatile, banalitatile si ridicolul situatiilor care il au drept exponent pe Gigi Becali. Doar ca de cateva zile, indiferent la ce ora indraznesc sa apas butonul telecomenzii, indiferent de specificul postului TV, sunt involuntar conectata la "scandalul media care zdruncina linistea latifundiarului din Pipera"..
In calitate de modesta telespectatoare, atacata pe toate canalele media, ma pun la curent cu detaliile "monstruosului scandal" si trag o singura concluzie: e strigator la cer, jenant si repugnant ca intr-o tara "democratica" in care fiecare fura cu mainile lui si ale prietenilor, unde inselatoria nici macar nu se mai mascheaza, sa arestezi un om cu trecutul "activ" ca al lui Becali pentru privare de libertate, cand dosarul lui (bine ascuns) contine probabil capete de acuzare de o gravitate incontestabila, sau cand alte persoane bine asezate si lipite in scaune calde, reprezinta intr-adevar un pericol pentru societate, dar sunt in Bora Bora la bronzat.
Nu reusesc sa-mi dau seama ce se intampla cu noi, cu cetatenii acestei tari; ni se incalca drepturi, se trimit mandate de arestare pentru oameni decedati, ni se impoziteaza si aerul pe care il respiram, suntem condusi de niste somnorosi grasi platiti din banii publici, avem pensionari care ar trebui sa traiasca cu 1 milion de lei pensie, fete tinere isi vand virginitatea, bibliotecare fac sex oral la elevi, voturi cumparate cu mici si bere...cati ani trebuie sa treaca ca sa ne revenim din visare, sa ne dam seama ca in ciuda democratiei ideatice suntem manipulati, ca altii traiesc regeste iar noi ne multumim cu resturi..
Imi pare rau pentru tineri, pentru copii, pentru toti cei care au sperat la o viata decenta..faptul ca avem acces la portocale. banane, tigari... dragii mei, nu inseamna democratie..